Sunt ziarist de Olt

Cu mari emoţii, am intrat în presa locală şi m-am pus pe treabă. Săptămânal, în fiecare joi seară, am să-mi postez şi aici munca din ziar, din Ziarul de Olt.

 Zdo, nr 395

Primăria Municipiului Caracal şi Asociaţia ,,Forumul de Acţiune Civică” organizează „Zilele Caracalului”

 

Despre Caracal ştim că este capitala celor şapte minuni comice, că s-a născut haiducul Avram Iancu, că se află uimitorul teatru şi mai ştim despre un primar care uitase să plece din fruntea primăriei. Timpul a trecut, iar astăzi, după ce multe s-au schimbat, la sfârşit de an 2012, lucrurile tind să reintre în direcţia corectă şi multaşteptată de caracaleni.

Primăria Municipiului Caracal şi Asociaţia ,,Forumul de Acţiune Civică”, timp de opt zile, în perioada 17-24 noiembrie 2012, organizează în Caracal Zilele oraşului.
Cu ocazia împlinirii a 474 de ani de la atestare, caracalenii vor avea parte de opt zile de bucurie şi evenimente cultural-artistice.
Zilele Caracalului – opt zile de distracţie în capitala celor şapte minuni
Debutul sărbătrorii va avea loc în sala de consiliu a Primăriei Caracal, unde va avea loc un simpozion cu tema „Caracal - 474 ani de atestare documentară”, începând cu ora 12.00, iar la ora 17:00 va avea loc un spectacol folcloric, susţinut de Ansamblul „Romanaţiul” şi Gheorghiţa Nicolae, la Teatrul Naţional.

În a doua zi se vor deschide târgul meşterilor populari, târgul producătorilor agroalimentari şi târgul comercianţilor, în faţa primăriei. Tot în aceeaşi zi, la ora 11:00, Casa Armatei va gazdui un simpozion pe tema apiculturii. Expoziţia de artă fotografică, „Lumină şi materie”, de Viorel Chirea, va avea loc în foaierul Teatrului.
A treia zi de poveste va începe cu un simpozion, care are ca temă istoria Caracalului, la ora 11:00, în sala de şedinţe a primăriei. Mai târziu, şi anume la ora 15:00, va avea loc expoziţia de pictură Dan-Virgiliu Dimulescu, găzduită în foaierul teatrului, dar şi alte evenimente, printre care şi piesa de teatru „Pluralul englezesc”.
În a patra zi, la primăria oraşului va avea loc o conferinţă cu tema „Ştiinţă şi imaginaţie”, unde se vor prezenta reviste şi publicaţii de specialitate. Pasionaţii de şah se pot întâlni, după ora 13:00, la Şcoala Generală Numărul 1, unde va avea loc „Cupa municipiului Caracal la şah”.
În a cincea zi toate porţile sunt deschise. Doritorii pot vizita: Muzeul Romanaţiului, Teatrul Naţional, Marius Bunescu sau Biserica Domnească, cu începere de la ora 10:00. Tot de la aceeaşi oră este programată „Cupa Municipiului Caracal la cros”, competiţie pentru elevi. Organizatorii s-au gândit şi la prichindei. Aceştia pot vedea în grădiniţe desene animate la discreţie. Dacă vor să vadă „Pădurea Fermecată” - teatru de păpuşi, picii sunt invitaţi la Teatrul Naţional, de la ora 11:00. Ziua continuă cu simpozioane .
În a şasea zi, copiii sunt invitaţi la teatru, care va avea loc la Biblioteca ,,Virgil Carianopol”, spectacolul va fi susţinut de trupa de teatru ,,Măştile copilăriei”. Pentru elevii de gimnaziu şi liceu va avea loc Cupa Municipiului Caracal la minifotbal. Seara, de la ora 18:00, iubitorii de poezie şi muzică sunt invitaţi să asculte poeziile lui Mihai Eminescu, dar şi muzică clasică.
În cea de-a şaptea zi vor avea loc competiţii sportive pentru copii şi ziua continuă cu ,,Cununa de argint”- în cinstea cuplurilor care au sărbătorit 50 ani de căsătorie. Seara, cu începere de la ora 18:00, „Gaiţele” îşi fac apariţia pe scena Teatrului Naţional.
Ultima zi, 24 noiembrie, va începe cu evenimente sportive, iar la ora 17:00, la Teatrul Naţional se va juca piesa de teatru Coupe 2×2 „Amantul” şi „ Tigrul” . Zilele Caracalului se vor încheia cu un discurs al primarului Eduard Ciocăzanu şi cu un foc de artificii.

Porţia de muzică din fiecare zi
În plus, conform organizatorilor, cei interesaţi mai trebuie să ştie şi faptul că zi de zi, cu începere de la ora 18:00, pe Platoul Primăriei, vor avea loc mai multe concerte în aer liber… (George PIŢULESCU)

___________________________

USL şi ARD se întrec în proiecte-program de guvernare

Principalele blocuri politice, USL şi ARD, au întrat în lupta pentru a câştiga votul românilor, care ar urma, pentru următorii patru ani, să le asigure locuri comode în Parlamentul României. Ambele formaţiuni politice şi-au prezentat programele de guvernare. Veţi observa că unele puncte din programe se vor concretiza abia la finele guvernării 2012-2016.

Sub sloganul „România puternică”, USL vrea să definească o ţară unită, care a trecut prin greutăţi şi a dovedit tărie. În schimb, ARD vrea să „repornească România”. Neinspirat slogan, pentru că spaţiul carpato – danubiano – pontic, indiferent de greutăţile prin care a trecut şi va trece, a avut acelaşi sânge latin, în care se află puterea de luptă. Programele de guvernare ale celor două formaţiuni ating subiecte sensibile. Dar haideţi să vedem, aleatoriu, pe puncte de interes general, cine ce propune.

Locuri de muncă

USL propune crearea de locuri de muncă, pe care nu s-a prea deranjat să le creeze până acum sau să deblocheze posturile la stat. Pe de cealaltă parte, ARD vrea să găsească măsuri pentru crearea locurilor de muncă şi doreşte asigurarea locului de muncă a angajaţilor care şi-au întemeiat o familie.

Educaţie
Useliştii propun ca şcolile din mediul rural să beneficieze de internet. Mai vor şi 50.000 de locuri în grădiniţe până în 2016. Guvernul va oferi subvenţii de 10-15% pentru manualele şcolare. Veste bună pentru prichindeii din ciclul primar: vor avea parte de o „Masă caldă”. Cu burta plină, copiii pot învăţa mai bine, pentru că Uniunea vrea eliminarea analfabetismului. Tot aceştia vor şi campusuri şcolare în mediul rural şi generalizarea programului “Şcoală după şcoală”.

Alianţa România Dreaptă vrea ca educaţia să fie asigurată, conform cerinţelor europene. Dascălii trebuie să se perfecţioneze continuu. Aceştia propun ca profesorii să fie consideraţi personal bugetar non-administrativ şi să fie plătiţi în funcţie de realizări şi performanţe. Susţin modernizarea infrastructurii şcolare şi asigurarea finanţării activităţilor de tip „after-school”.

Cota unică
USL vede trei cote unice diferite: de 16, 12 şi 8 la sută în funcţie de venit. Cele din urmă se vor aplica doar celor cu venituri mici. Din 2014, cota de 8% va fi impusă remuneraţiilor sub 800 lei, cea de 12 procente va fi impusă veniturilor ce sunt cuprinse intre 800-1.600, iar cea de 16 procente ar urma să fie impusă celor care au un venit ce depăşeşte 1.600 lei.
Cei din alianţă vor să „ARDă” patru procente din cotă şi să o reducă de la 16 la 12%. Aceştia speră ca fiecare român să aibă mai mulţi bani în buzunar, pentru că ar urma să nu mai plătească aşa mult la stat.

Salariul minim
USL propune creşterea salariului minim de la 700 lei la 1200 lei, dar această creştere se va vedea la finele mandatului. Tot ei vor reîntregirea salariilor cu opt procente.
Cei care au gândit programul de guvernare al ARD sunt mai zgârciţi. Vor ca salariul minim de 700 lei să crească la 850 lei, iar la începutul lui 2015 să ajungă la 1000 lei.

Reducerea CAS
USL va reduce CAS cu cinci procente până la finele mandatului. În primul an de mandat va avea loc prima scădere, urmând ca în fiecare an, până la încheierea mandatului, să scadă cu câte un procent.

Tot cu cinci procente din contribuţia angajatorului vrea şi ARD să scadă CAS, dar începând cu 2015.

Taxa pe Valoare Adăugată
USL vrea să revină la celebrele 19 procente, treptat, din 2014 până în 2016.
ARD nu pomeneşte nimic despre asta.
Infrastructură şi dezvoltare
USL vrea finalizarea autostrăzilor Bucureşti-Arad, Bucureşti-Iaşi şi Iaşi-Chişinău. Tot noul guvern îşi propune să demareze proiectul autostrăzii ce va lega Transilvania de Moldova: Autostrada Târgu-Mureş-Iaşi. Autostrada care va trece şi prin bătrâna Slatină, Autostrada Sudului, este o promisiune mai veche ce se vrea realizată. Visul ca Bucureşti să devină port, s-ar putea împlini: useliştii doresc realizarea proiectului „Canalul Dunăre-Bucureşti”, dar şi construcţia canalului Siret-Bărăgan.

ARD nu prea are ce spune la capitolul autostrăzi, decât că va continua finalizarea investiţiilor începute şi că importante sunt finanţările europene.

În program, USL îşi propune câte un centru universitar, centru sportiv polivalent şi sistem de urgenţă (ambulanţă, pompieri, poliţie) în fiecare regiune a ţării. La capitolul urgenţe, USL mai doreşte deschiderea a trei baze aeriene de salvare SMURD şi câte un elicopter pentru fiecare regiune astfel acoperind fiecare regiune. Pe lângă asta, construirea şi dotarea la standarde europene a opt spitale regionale, reprezintă o prioritate pentru uniune. Satul românesc se vrea dezvoltat de guvernarea Uniunii, prin modernizarea canalizării, electrificare şi reabilitarea drumurilor.
ARD vrea să extindă navigaţia pe râurile interioare, continuarea procesului de privatizare pentru S.N.T.F.M. „C.F.R. Marfă” S.A. şi mai vrea să continue programul de reabilitare a infrastructurii feroviare pe principalele magistrale de transport feroviar.

USL vrea să îi îndeplinească visul lui Traian Băsescu, acela de a face regiuni administrative, sistem compatibil cu cel european.

Agricultură şi mediul rural
Guvernarea USL doreşte modernizarea satului românesc şi de asta se vor ocupa autorităţile din teritoriu. O măsură ce stimulează economia, inclusă în program, este reducerea TVA-ului la produsele agricole de la 24% la 9%. Uniunea vrea ca ţăranii români să primească, de la UE, subvenţii “ca afară”. Guvernul social-liberal va susţine agricultura ecologică, va reface sistemul de irigaţie şi îndiguiri şi va vrea cadastru gratuit pentru toate terenurile agricole.

Pentru ARD, agricultura este un sectar strategice prioritar, dar nu explică nimic clar. Aceştia cred că plaiul mioritic poate fi un exportator important de alimente.

Justiţie
La capitolul justiţie, ambele formaţiuni parcă s-au pus de acord: doresc ca toate hotărârile judecătoreşti să fie publicate pe internet. Ambele doresc ca factorul politic să nu mai influenţeze deciziile magistraţilor şi ca DNA sau Parchetele să fie depolitizate.

Curtea Constituţională
Formaţiunile continuă să se „înţeleagă”: membrii CCR să nu mai fie numiţi pe criterii politice.
Eliminarea imunităţii parlamentarilor de îndată ce sunt reţinuţi, arestaţi sau este în curs percheziţionarea acestora.

Sănătate
Veste bună pentru vârstnicii cu pensia ce nu trece de 1000 lei: vor primi medicamente compensate cu 90%. Guvernul va susţine construirea şi dotarea spitalelor noi. În program este prevăzută şi extinderea sistemului SMURD la nivel naţional.

ARD vrea o nouă lege a celui mai bolnav sistem. În programul Alianţei se mai doreşte şi dezvoltarea sistemului de urgenţă, UPU şi se propune informatizarea sistemului sanitar, adică o bază de date unică pentru toate instituţiile publice. ARD vrea oameni sănătoşi şi pentru asta va fi nevoie de creşterea calităţii serviciilor medicale. Se mai doreşte şi dezvoltarea asistenţei medicale primare în mediul rural.
Politici sociale
USL vrea modernizarea sistemului de asistenţă socială şi ajutoare pentru plata facturii la energie. Construcţia de locuinţe sociale pentru tineri. Continuarea proiectului „Prima casă”.

ARD sprijină tinerii instituţional şi financiar pentru întemeierea familiei. Sprijin social pentru copiii ai căror părinţi sunt plecaţi temporar în străinătate.
Politică
USL pune la cale combaterea celei mai vechi „meserii” a politicienilor: traseismul politic şi introducerea sistemului american „recall” (referendum local prin care să se decidă retragerea mandatului parlamentarului). Sprijină integrarea Moldovei în Uniunea Europeană.

Cine va câştiga alegerile? Nu suntem profeţi, dar ştim din ce parte bate vântul. Schimbarea nu va veni niciodată de la oamenii pe care îi mutăm din anonimat în cea de-a doua clădire ca mărime din lume şi le oferim imunitate politică, ci de la noi. Românii au preferat un pui cadou, pe care l-au consumat în două zile, iar alţii au tras patru ani de pe urma inconştienţei altora. Există şi cazuri bune de aleşi, care au adus un aer nou şi se pot lăuda cu realizări. Mergem la vot cu inima şi cu mintea limpede.

George PIŢULESCU

_______________________________________________________________________________

Nr. 394

CAO asigură slătinenii că beau cea mai bună apă

Apa este esenţa vieţii, iar Compania de Apă Olt (CAO) lucrează pentru ca aceasta să fie mereu de calitate. Unii sceptici afirmă că beau apă murdară şi că acest lucru le afectează sănătatea. Pentru a clarifica totul, am stat de vorbă cu biologul Ileana Florea, din cadrul laboratorului CAO. George PIŢULESCU

Apa de la robinetul slătinenilor este sigură
Slătinenii se numără printre cei mai fericiţi consumatori de apă din România, deoarece serviciile Companiei de Apă Olt sunt cele mai bune şi în conformitate cu Legea apei numărul 458/2002. Apa pe care o consumă slătinenii se află în parametrii indicatori prevăzuţi de lege, dar lucrările de reabilitare fac ca unii indicatori să nu se încadreze în parametrii de potabilitate. Un exemplu pe care ni l-a dat biologul Ileana Florea a fost cel în care există posibilitatea ca, din cauza lucrărilor de reabilitare a reţelelor, să nu se găsească clor liber în reţea. Chiar şi aşa, am primit asigurări că, în rest, apa se află în parametrii legali şi din punct de vedere bacteriologic, calitatea apei este foarte bună, iar consumarea acesteia nu prezintă un risc pentru populaţie.

Drumul apei
În Slatina, există fronturi de captare (puţuri) a apei de medie şi mare adâncime, de peste 120 de metri adâncime, situate pe ambele maluri ale Oltului. Oraşul este alimentat cu apă exclusiv din foraje subterane, nu din râul Olt sau din alte părţi. După ce apa este extrasă, aceasta ajunge în puţuri de înmagazinare, clorinare şi pompare-repompare. Una dintre staţiile de înmagazinare şi pompare se află la Salcia, care preia apele care vin din forajele de la Salcia, Pleşoiu şi Slătioara. La staţia de pompare aflată pe strada Nicolae Bălcescu (numită Treapta 1), apa vine din fronturile de captare Curtişoara şi Teslui. În staţiile Salcia şi Treapta 1 se realizează prima clorinare (tratarea cu clor), fiind procedura care face dezinfecţia apei, după care apa de la staţia Salcia este pompată şi ajunge la bazinul de înmagazinare de la staţia Oituz, iar apa de la Treapta 1 ajunge în bazinele de înmagazinare de la staţia de pe Aleea Tipografului, numită şi Treapta 2, unde apa este iar supusă unui tratament de clorinare, astfel încât să fie distribuită în reţea.

Monitorizare 24 de ore din 24
Pentru oraşul de jos, o parte din apa de la Treapta 1 urcă la bazinul de pe Dealul Grădişte, iar prin cădere, aceasta ajunge la consumatori, cealaltă parte mergând spre Staţia Oituz.
Monitorizarea de control a apei este făcută în conformitate cu legea de către biologii laboratorului CAO, iar monitorizarea de audit este realizată de Direcţia de Sănătate Publică prin laboratoare proprii. Compania de Apă Olt încheie contract cu DSP în fiecare an, pentru verificarea calităţii apei. În cadrul monitorizării de control a apei, laboranţii determină indicatori fizici (gust, miros, culoare) şi chimic (clorul rezidual liber şi total, amoniu, nitriţi, turbiditate, încărcare organică – oxidabilitate, duritate totală, cloruri şi pH). Tot în cadrul monitorizării de control se mai fac şi analize bacteriologice, prin care se determină streptococii fecali poliformi totali şi fecali
Cu bucurie în suflet, biologul Ileana Florea ne-a mai informat că, odată cu reabilitarea reţelelor, s-au modernizat şi laboratoarele companiei, iar la staţia de tratare Treapta 2 s-a construit un laborator nou, dotat cu aparatură de ultimă oră şi s-au început formalităţile pentru acreditarea noului laborator .

Apă mai bună ca la Bucureşti
Făcând o comparaţie între apa pe care o consumă slătinenii şi bucureştenii, am aflat că locuitorii capitalei consumă apă care provine din câteva puţuri şi din apa de suprafaţă, ceea ce presupune o multitudine de procese de tratare. Biologul ne-a mărturisit că, deşi a stat în Bucureşti pe perioada studiilor, nu ar bea apă din „Micul Paris”.
Un lucru mai puţin ştiut ne-a fost dezvăluit: „Apa din fronturile de captare, pentru că sunt convinsă că foarte puţină populaţie cunoaşte lucrul acesta, noi o cumpărăm de la Administraţia Naţională «Apele Române» . Avem contract-abonament cu ANAR. Apa pe care o cumpărăm, dumnealor ne-o vând exact aşa cum este în surse, noi suntem obligaţi să o tratăm şi să o aducem în limitele de potabilitate ”, a spus Ileana Florea.

Şi locatarii de la blocuri au responsabilitatea lor!
Tot aceasta a declarat că în momentul în care un consumator de apă sesizează că are probleme şi „apa la intrare în bloc este de calitate, înseamnă că dumnealui are o problemă pe reţeaua interioară şi este obligat să şi le schimbe”.
Biologul laboratorului CAO a vrut să facă o statistică cu privire la cazuri de îmbolnăvire din cauza consumului de apă şi a cerut date la DSP, dar aceştia din urmă nu au avut nici un caz în evidenţe!
Am primit asigurări că slătinenii au consumat şi vor consuma, după terminarea lucrărilor de reabilitare a reţelelor, poate cea mai bună apă din ţară…

Se reabilitează rezervorul de acumulare apă din staţia Oituz
În următoarea lună, se vor derula unele lucrări de reabilitare a rezervorului de acumulare apă şi a sistemului hidro–mecanic aferent, din Staţia de pompare apă Oituz. Aceste lucrări vor fi finanţate din fonduri europene şi au ca scop creşterea calităţii serviciilor de distribuţie a apei. Compania de Apă Olt şi-a luat toate măsurile necesare pentru ca slătinenii să nu fie afectaţi de aceste lucrări şi să poată beneficia de serviciile companiei în continuare. Singura problemă ar fi pana de curent, care ar putea aduce probleme în distribuţia apei în oraş, iar afectaţi de asta ar fi frontul de captare apă de pe malul stâng al Oltului şi Staţia de pompare apă Nicolae Bălcescu.

ANUNŢ!

Vă aducem la cunoştinţă că, începând cu data de 05.11.2012, se derulează lucrările de reabilitare a rezervorului de acumulare apă şi a sistemului hidro-mecanic aferent, din staţia de pompare apă Oituz,
Lucrările, finanţate din fonduri europene, sunt programate să se execute pe o perioadă de 35 de zile şi au ca scop îmbunătăţirea calităţii serviciului de distribuţie apă, iar SC COMPANIA DE APĂ S.A. a luat toate măsurile pentru ca furnizarea serviciului de distribuţie a apei din municipiul Slatina să nu fie afectat.
Întreruperea alimentării cu energie electrică în frontul de captare apă mal stâng al Oltului şi în staţia de pompare apă Nicolae Bălcescu este singurul risc al apariţiei unor disfuncţionalităţi în distribuţia apei în municipiul Slatina.
În speranţa finalizării lucrărilor în termen cât mai scurt şi a furnizării fără disfuncţionalităţi a apei în această perioadă.
Vă mulţumim! ( Director - Sediul Secundar Slatina, Ing. Florea Raţă)

__________________________________

Ora decontului

Ce „vrăji” au făcut aleşii olteni în Parlamentul României

Parlamentul – fabrica de legi bune, nebune sau proaste – locul călduţ al unora pentru care un popor investeşte bani indirect… Altfel, legile propuse de unii aleşi ne afectează viaţa sau ne-o uşurează. Controversaţi sau nu, plimbăreţi între partide sau nu, legiuitorii care au reprezentat Oltul au încercat să îşi facă treabă şi, din câte se pare, unora chiar le-a reuşit.
De aceea, în rândurile ce urmează, Ziarul de Olt îşi propune să vă prezinte întocmai, fără prea multe comentarii, ceea ce au făcut parlamentarii olteni în mandatul desfăşurat în perioada 2008-2012. Georgel Piţulescu

Camera Deputaţilor

Colegiul 1 – Slatina - Daniel Bărbulescu
Susţinut de primarul Slatinei, Darius Bogdan Vâlcov, la alegerile parlamentare din toamna lui 2008, tânărul Daniel-Ionuţ Bărbulescu, membru al PD-L, a câştigat încrederea slătinenilor, dar şi un mandat pentru patru ani. În mandatul său, Daniel Bărbulescu a luat cuvântul de 23 de ori, în 17 şedinţe.
De asemenea, patru din cele 62 de iniţiative legislative au devenit legi, motiv de mândrie pentru un parlamentar care, spre deosebire de alţii, a semnat des condica de prezenţă.
Ulterior, acesta s-a întors în PSD în mai 2012. Bărbulescu este şi vicepreşedintele Grupului parlamentar de prietenie cu Malayezia.

Colegiul 2 – Scorniceşti – Potcoava - Nicolae Stan
Cunoscut în poporul oltean şi datorită poreclei „Bulă”, Nicolae Stan, din Coloneşti, a fost, rând pe rând, democrat-liberal, independent, progresist, social-democrat şi din nou… independent. A reuşit să convingă oamenii din colegiul său să îl voteze, fapt pentru care, în numele acestora a şi vorbit de cinci ori în plen.
Altfel, din cele 19 iniţiative legislative, doar trei au devenit legi. Mai mult, şi la capitolul prezenţă, se poate spune că deputatul Nicolae Stan a stat bine…

Colegiul 3 – Piatra-Olt - Marin Bobeş
În mandatul său, Marin Bobeş a fost destul de discret, dorind probabil să nu supere pe nimeni. Aşa se face că, deputatul oltean, fost senator, a vorbit doar de trei ori în plen, în timp ce, din cele şapte iniţiative legislative, niciuna nu a avut norocul de a deveni lege.
În altă ordine de idei, se poate spune că, în timp ce deputatul Bobeş nu prea era prezent în Parlament, lipsind la mai mult de jumătate din şedinţe, acesta schimba formaţiunile politice, fiind o preocupare mai importantă.

Colegiul 4 - Balş - Valeriu Steriu
Valeriu Andrei Steriu este deputat de pe vremea când PSD-ul se iubea cu PUR-ul şi formau o uniune. În 2008, Steriu a convins că merită un nou mandat. Din februarie 2010, acesta a devenit independent. De şapte ori a luat cuvântul în plen din tot atâtea şedinţe şi a avut 52 de propuneri legislative, dintre care şase au devenit legi. În ceea ce priveşte prezenţa, Steriu a stat foarte bine.

Colegiu 5 – Caracal - Florin Iordache
Prezent destul de des în emisiunile televiziunilor de ştiri, dar şi în Parlament, pesedistul Florin Iordache a vorbit de 210 ori în 118 şedinţe, fapt pentru care, la capitolul iniţiative, domnia-sa le dă clasă multora. A avut 117 propuneri legislative, zece dintre acestea devenind ulterior legi.
Altfel, putem spune, fără greşeală, că deputatul Florin Iordache a fost de departe unul dintre cei mai vocali reprezentanţi ai Oltului în Parlamentul României.

Colegiul 6 – Drăgăneşti-Olt - Gigel Ştirbu
E clar: liberalul Gigel-Sorinel Ştirbu a prins un loc în Camera Deputaţilor datorită sfântului vot al oamenilor din colegiul pe care îl reprezintă. În 54 de şedinţe, acesta a „predicat” de 55 de ori. Cu toate astea, în mandatul său, nici o propunere legislativă din cele zece nu a devenit lege. Chiar şi aşa, prezenţa sa în şedinţe trece puţin de jumătate din totalul acestora.

Colegiul 7 – Corabia - Doru-Claudian Frunzulică
Prin 2008, în Colegiul 7, PSD-ul propunea şi promova, cu multă încredere, un candidat care, la rândul său promitea multe. Numele lui: Doru-Claudian Frunzulică.
Timpul a trecut, promisiunile au rămas, podul peste Dunăre nu s-a făcut, în timp ce alesul neamului a preferat să plece de pe „corabia deputaţilor”, în prima zi a lunii octombrie 2011. Frunzulică a luat cuvântul de 21 de ori din 19 şedinţe, iar din cele 28 de propuneri legislative, doar două au devenit legi. Prezenţa sa a fost una sub medie…

Senatul României

Colegiul 1 (Colegiile 1+2) - Mihai Niţă
A intrat în Senatul României pe listele PDL, dar între timp s-a mutat la conservatori. Cu o prezenţă bună în Senat, Mihai Niţă a luat cuvântul de 42 de ori, iar din 28 de iniţiative legislative, doar două au devenit legi. Electoratul oltean este însă condamnat la locul de muncă, pe 9 decembrie. Acolo unde, nu are încotro şi trebuie, dintre cei mulţi, să ia în calcul să-l aleagă şi pe Mihai Niţă, dar într-un alt colegiu.

Colegiul 2 (Colegiile 3+4+5) - Ion Toma
Ales pe listele PSD, între timp puternicul Ion Toma s-a mutat la UNPR. Cu o prezenţă normală la şedinţele din Senat, Ion Toma a luat cuvântul de 47 de ori. La capitolul propuneri legislative, din totalul de 37, patru au devenit legi. În amintirea oltenilor, încă senatorul de Olt, Ion Toma rămâne drept un politician de calibru, un om care a reuşit să implementeze, pentru prima oară în judeţ, proiectul politic aflat acum în mare vogă: introducerea Oltului pe harta ţării.

Colegiul 3 (Colegiile 6-7) - Dan Şova
Vedeta televiziunilor de ştiri, Dan Coman Şova a avut o prezenţă activă în Senat. A luat cuvântul de 103 ori şi a avut 32 de propuneri legislative, câteva dintre acestea au devenit legi.
Considerat unul dintre cei mai apropiaţi social-democraţi de premierul în exerciţiu, Victor Ponta, senatorul Dan Şova este cunoscut pentru schimburile sale de replici, directe sau indirecte, cu Traian Băsescu şi/sau camarila acestuia. Altfel, pe 9 decembrie acesta candidează din nou pentru un nou mandat de senator, în acelaşi colegiu în care a fost ales în urmă cu patru ani… 

____________________________________________________________________________

PRIMUL ARTICOL

Nr. 393

 Guvernul, via Mihai Sturzu, investeşte în TINEri

În ultima zi a lui Brumărel (31.10.2012), Mihai Sturzu, component al trupei Hi-Q, purtătorul de cuvânt al Tineretului Social-Democrat (TSD), dar şi consilier în aparatul propriu de lucru al primului-ministru, a venit să prezinte tinerilor şi autorităţilor locale oltene programul „Investim în TINEri.
La Slatina, în sala „Europa”, a Consiliului Judeţean Olt, iniţiatorul programului, Mihai Sturzu şi coordonatorul Sorin Drăgan au prezentat pe larg oltenilor măsurile care se regăsesc în cadrul programului „Investim în TINEri, măsuri care pot fi îmbunătăţite, odată cu centralizarea problemelor generale şi specifice fiecărei zone în parte de către autorităţile locale din fiecare oraş reşedinţă de judeţ, direcţionarea problemelor pentru găsirea de soluţii către departamentele guvernamentale de competenţa şi elaborarea unui set de măsuri favorabile tinerilor din România. Toate ideile şi propunerile vor fi adunate şi transformate în iniţiativă legislativă, ce va fi prezentată în Parlamentul României, în cazul în care USL va câştiga alegerile din decembrie.
Programul guvernamental „Investim în TINEri, în acelaşi timp, continuă soluţiile programului de guvernare USL cu măsuri de îmbunătăţire a raportului tinerilor cu societatea din România.
Printre măsurile programului putem enumera crearea de noi locuri de muncă, stimularea parteneriatului public-privat în sistemul educaţional şi mediul economic, subvenţionarea accesului la internet pentru instituţiile de învăţământ superior, stimularea cercetării, asigurarea condiţiilor pentru eliminarea abandonului şcolar, dezvoltarea unei relaţii strânse între şcoală şi piaţa muncii, creşterea atractivităţii şi calităţii învăţământului superior din România.
La nivelul judeţului Olt, este aşteptată cu viu interes dezbaterea, sperăm tot în sala „Europa” a consiliului judeţean, prin care tinerii politicieni ai partidelor care stau sub sigla USL, adică PSD, PNL şi PC, alături de autorităţile locale şi judeţene, vor face publice constatările şi adnotările rezultate în urma consultărilor efectuate, atât în zona citadină, cât şi în zona rurală. Cum munca va fi una laborioasă şi de durată, presupunând efort prelungit, şi cum mai ştim că tinerii noştri politicieni olteni ai USL sunt oameni de nădejde pentru viitor, sperăm că până în ziua alegerilor parlamentare mapele cu informaţiile dorite vor ajunge pe masa iniţiatorului Mihai Sturzu şi pe cea a coordonatorului Sorin Drăgan.
Oricum atenţia oltenilor, fie ei şi politicieni, şi oameni de rând, va fi concentrată, odată cu declanşarea campaniei electorale privind alegerile parlamentare, pe strategiile şi platformele-program ale candidaţilor din colegiilor unde aceştia se află. Oare, punctele din programele viitorilor reprezentanţi în parlament din partea USL-ului nu vor reprezenta soluţiile la cerinţele şi doleanţele oltenilor, şi dacă da, atunci mai era nevoie de cineva „de sus” să facă atâta caz?! George Piţulescu

www.ziaruldeolt.ro