SPECIAL ► A mai trecut un an. Evenimentele anului 2013

Astăzi se încheie anul 2013. Au fost evenimente bune şi altele care ne-au afectat. Acum, este vremea să tragem linie şi să ne uităm asupra celor 365 de zile. Iată câteva dintre cele mai importante evenimente ale lumii şi ale României, în anul 2013:

IANUARIE

2 – Moare realizatoarea emisiunii Canefeaua sufletelor, de la OTV, Andreea Chirvasiu, la doar 32 de ani.

3 – Moare regizorul, scenaristul, actorul și politicianul Sergiu Nicolaescu. Soția sa a vrut discreție maximă și a interzis accesul presei sau difuzarea de imagini. Femeia a decis ca regizorul să fie incinerat. Vineri seară, la RTV, au fost prezentate documente din care reiese că ar exista nişte copii ai regizorului, unul dintre ei cerând sistarea incinerării. Acesta a fost incinerat două zile mai târziu, fără slujbă.

- Scandalul continuă. Poliţista Melania Renghea şi şeful ei, Gheorghe Barbu, care este acuzat de viol, au fost externaţi pe 3 ianuarie. Şeful IPJ Olt a fost suspendat şi interimatul a fost asigurat de un comisar-şef de la Bucureşti. Pe 9 ianuarie a avut loc reconstituirea, iar poliţistei i s-a făcut rău.

3 – 19 – Isteria preschimbării permiselor auto continuă. Ca să nu plătească fişa medicală sau de frica rezultatelor testelor medicale, toţi şoferii au invadat birourile de preschimbare a permiselor auto, stând ore bune la cozi interminabile. Legea care prevedea că pentru preschimbarea permisului e nevoie şi de fişa medicală a intrat în vigoare de la 19 ianuarie.

7 – Moare David R. Ellis, regizorul filmelor Destinaţie finală 2, Avionul cu şerpi şi a altor filme cunoscute.

22 – Ocram Televiziune (OTV) a fost închisă. CNA a ridicat licenţa postului cu unanimitate de voturi. Dan Diaconescu l-a acuzat pe Victor Ponta pentru decizia luată. Televiziunea a mai fost închisă în 12 septembrie 2002, pe atunci se numea Oglinda Television.

24 – La Slatina se organizează cel mai mare cor care intonează Imnul de stat. Recordul nu a fost unul naţional. La eveniment au participat aproape 3000 de oameni. Mediafax titra: Tentativă de stabilire a recordului pentru cel mai mare cor care cântă imnul naţional.

- Moare umoristul Dan Mihăescu, la vârsta de 79 de ani.

FEBRUARIE

11 – Papa Benedict al XVI-le şi-a anunţat retragerea din pontificat. Motivul ar fi fost starea de sănătate, dar cele reale ar fi fost nenumăratele scandaluri în care era implicat, aflarea unor secrete.

19 – Moare Joaquin Cordero, actor mexican de filme şi telenovele (ex. Abrazame muy fuerte, Entre el Amor y el Odio), la vârsta de 89 de ani.

24 - Filmul ARGO este desemnat cel mai bun film şi primeşte un Oscar pentru asta.

26 – Moare Maria Amarghioalei, cunoscută drept Naarghita, cântăreaţă româncă de muzică indiană. Avea 74 de ani.

MARTIE

5 – Moare Hugo Chavez, președintele Venezuelei, în vârtsă de 58 de ani, suferind de cancer.

12 – Alegeri în Capela Sixtină. Conclavul a fost întrunit pentru a alege noul Papă. În primul tur de scrutin, cardinalii nu s-au decis cine va fi noul papă, ceea ce înseamnă că a ieşit fumul negru.

14 – Moare Michaela Niculescu (Mica), componentă a emisiunii Abracadabra, avea 31 de ani.

16 - Forţa Civică (FC) şi Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat (PNŢCD) au decis să renască Alianţa pentru Dreptate şi Adevăr (Alianţa D. A.), care fusese creată în 2004 de PD şi PNL.

19 – Moare Irina Petrescu, actriță, la 71 de ani.

APRILIE

8 – Moare Margaret Thatcher, „Doamna de fier”, la vârsta de 88 ani, un atac cerebral

- Moare Sara Montiel, artistă spaniolă

15 – Are loc „Atentatul de la maratonul din Boston” - ora locală 14:45. Două bombe au fost detonate în apropierea liniei de sosire a maratonului din Boston (SUA), 3 persoane au decedat şi 183 rănite. Suspecţii au fost fraţii Tamerlan (26 ani) – ucis într-un schimb de focuri pe 19 apr. și Dzhokhar Tsarnaev (19 ani).

30 - Regina Beatrix a Olandei abdicaă, iar fiul acesteia Willem-Alexander, Prinț de Orania urcă pe tronul Țărilor de Jos (Willem-Alexander al Olandei).

MAI

27 – Antena 3, împreună cu Fabrica de Steaguri, a realizat cel mai mare drapel din lume. 330 de metri, o lăţime de 220 de metri (7,9 ha - 79,290 de metri pătraţi) şi cântăreşte 5 tone.

31 - Proteste violente în Turcia după ce guvernul a anunțat că vrea să distrugă un parc din centrul Istanbulului pentru a construi un centru comercial. Sute de persoane au fosat arestate şi zeci rănite

IUNIE

3 – Moare Enrique Lizalde, actor filme şi de telenovele (ex. Corazon Salvaje, Esmeralda, La Intrusa), la vârsta de 76 de ani.

6 - Edward Joseph Snowden, agent secret al CIA şi NSA, se deconspiră şi declară pentru jurnaliştii The Guardian că oamenii sunt spionaţi de Serviciile Secrete americane. Este acuzat de înaltă trădare. A obţinut în august azil politic timp de un an în Rusia.

12 - Televiziunea de stat Elenă este închisă de Guvernul grec pe motiv de lipsă de transparență și cheltuieli incredibile.

19 - Moare actorul James Gandolfini, în urma unui atac de cord. Cunoscut mai ales din serialul Clanul Soprano.

23 - 18 persoane mor într-un accident în Muntenegru în apropierea capitalei statului, Podgorica. Alte 29 de persoane au fost rănite. Accidentul a avut loc la ora 18:00, ora Romniei. Autocarul ar fi derapat în urma unei manevre periculoase de depăşire făcută de şofer, care nu a făcut nimic pentru a lua virajul, astfel căzând în gol la 40 de metri, o stâncă surpându-se peste autocar. Mai mulţi locuitori ai zonei au sărit în ajutorul românilor şi au făcut cozi pentru a dona sânge.

26 - Zi de doliu naţional pentru victimele decedate în accidentul din Muntenegru, chiar de Ziua Drapelului Naţional.

IULIE

1 - Croaţia devine cel de-al 28-lea membru al Uniunii Europene.

2 - Cristian Constantin Cioacă este condamnat la 21 de ani de închisoare + un spor de pedeapsă de un an. Este acuzat de uciderea soţiei sale, avocată, care a dispărut în 30 august 2007. În februarie 2011, a fost declarată decedată.

3 - Moare Radu Vasile, premier al României în perioada 17 aprilie 1998 - 22 decembrie 1999. Avea 71 de ani şi suferea de cancer la colon.

AUGUST

17 – CIA face public secretul care a născut conspiraţii: "Zona 51" este recunoscută

20 - Moare Costică Ștefănescu, fost fotbalist . A fost diagnosticat cu cancer pulmonar. Acesta a decis să se sinucidă, aruncându-se de la etajul cinci al spitalului.

31 – Monseniorul Vladimir Ghika este la Romexpo, Bcureşti, după ce Papa Benedict a semnat decretul de beatificare în primăvară.

SEPTEMBRIE

1 - Prima zi de proteste în București față de proiectul Roșia Montană. in fiecare duminică

2 - Ionuţ Anghel, un băieţel de 4 ani este omorât de câţiva câini în Bucureşti. Se afla împreună cu fratele mai mare, Andrei, şi bunica acestora, care i-a pierdut din vedere pe cei doi. Andrei şi-a anunţat bunica despre faptul că frăţiorul lui că Ionuţ e „mort şi târât de câini”. Televiziunile şi-au făcut audienţă pe seama acestui subiect. Zile mai târziu, o mână bucureşteni protestează, Sorin Oprescu a vărsat câteva lacrimi şi s-a decis ca referendumul privind eutanasierea câinolor să aibă loc pe 6 octombrie 2013.

23 – Moare regizorul Geo Saizescu la vârsta de 81 de ani

- În judeţul Galaţi, în apropierea comunelor Schela și Slobozia Conachi (sat Izvoarele), au loc, timp de mai multe zile consecutive, mişcări tectonice repetate. Experţii care s-au ocupat de cercetare au lăsat treaba în pom. Nu se cunosc cu adevărat cauzele. Unii spun că ar fi fost naturale, alţii că ar fi fost antropice.

OCTOMBRIE

1 – Senatul SUA respinge proiectul bugetului, moment în care Casa Albă ordonă agențiilor federale să își înceteze activitățile. Evenimentul scoate americani în stradă, în faţa Capitoliului.

3 – Vicepreședintele Consiliului Județean Olt, Marius Oprescu este implicat într-un accident pe raza satului Criva, localitate aparţinând de oraşul Piatra-Olt. La trei săptămâni, bărbatul din căruţă, accidentat de maşina ISU Olt şi care aparţine CJ Olt, moare din cauza fracturii de coastă care ar fi perforat plămânul cu probleme. Vicepreşedintele CJ, managerul Săitalul Judeţean Slatina şi alte două cadre medicale sunt reţinuţi pentru 24 de ore, pentru mai multe capete de acuzare, şi eliberaţi, fiind cercetaţi în stare de libertate.

13 - Moare Angela Moldovan, artistă complexă, cunoscută românilor din seria Veronica.

30 – Moara Anca Petrescu (Mira Anca Victoria Mărculeț Petrescu), arhitect al Casei Republicii/Casei Poporului, după ce sferise un accident de maşină bizar în vara lui 2013,

NOIEMBRIE

3 – 100.000 de oameni ies în stradă la Chişinău, pentru a susţine integrarea europeană a Republicii Moldova.

9 - Doi cosmonauți ruși au ieșit din Stația Spațială Internațională (ISS) în spațiu cu torța olimpică, pentru prima dată în istoria Jocurilor Olimpice, cu trei luni înainte de Jocurile Olimpice de iarnă din 2014.

12 - Moare Geo Costiniu, actor român

15 – Moare Karla Alvarez, actriţă de telenovele (ex. Maria Mercedes, La Mentira, Mujeres Enganadas, La Intrusa, Heridas de Amor, Que bonito amor), la vârsta de 41 de ani. Este găsită în casă, cauza ar fi un stop respirator.

26 – Moare Temistocle Popa compozitor, la 92 de ani

29 - Republica Moldova parafează Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, în cadrul summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius.

30 – Moare Paul Walker, actor, în urma unui accident, la 40 de ani.

DECEMBRIE

5 – Moment istoric. Curtea Constituţională a R. Moldova hotărăşte că limba română este limba oficială a R. Moldova.

- Moare Nelson Mandela, fost preşedinte al Africii de Sud, premiul Nobel pentru Pace, 95 de ani

14 – Moare Peter James O'Toole, actor, la 81 de ani

18 decembrie – Moare realizatorul de televiziune Titus Munteanu, la vârsta de 72 de ani.

19 - Moare Nae Lăzărescu, actor de comedie, la

23 – Moare Mihail Kalașnikov, creatorul noii arme AKM (denumire în rusă: Автомат Калашникова Модернизированный - Automat Kalașnikov Modernizat), o armă de asalt de 7,62 mm, o modernizare a armei AK-47.

26 – Moare Dinu Cocea, regizor român, la vârsta de 84 de ani.

29 – Atentat terorist în gara localităţii ruseşti Volgograd - 16 morţi şi peste 30 de răniţi. O femeie are asupra sa o bombă şi o detonează. Un tramvai este aruncat în aer în ziua următoare.

- Michael Schumacher suferă un accident de schi în Franţa.

click pe imagine pentru a mări

Ce s-a întâmplat în mass-media românească în 2013

Televizorul, ziarele, revistele şi tot ce înseamnă media ne ocupă timpul liber sau ne ajută să ne relaxăm. An de an, se întâmplă destule în lume, dar asta face obiectul postării de pe 31 decembrie a.c. An de an, se întâmplă destule şi în media românească. Aşa că, m-am decis să fac o restrospectivă a celor mai importante evenimente din media românească, aşa cum le-am notat de-a lungul anului.

 2013 în MEDIA românească: 

22 ianuarie - OTV îşi încetează emisia.

23 martie – Minimax îşi schimbă grafica în 3D relief şi formatul imaginii în 16:9.

10 iunie – Este lansată platforma online AntenaPlay.
2 iulie – CNA decide să retragă licenţa Zeus TV, a lui Luis Lazarus, din cauză că postul şi-a întrerupt emisia mai mult de 90 de zile.
25 iulie – PRO TV nu mai este „liber la retransmisie” , adică nu se mai află în lista programelor must-carrey.

La sfârşitul lunii august, RTV îşi schimbă sigla în ROMÂNIA TV, după ce Realitatea tv a revendicat acronimul RTV.

9 septembrie – Teo revine în televiziune, la Kanal D, cu emisiunea Teo Show.
10 septembrie – CNA retrage licenţa Money.ro TV
16 septembrie - CNA retrage licența Giga TV, din cauză că emisia televiziunii a fost întreruptă mai mult de 96 de zile.

În luna octombrie, Money.ro TV preia semnalul Giga TV şi emite cu două sigle.
1 octombrie – AXN Crime devine AXN White, iar AXN Sci-Fi devine AXN Black.
14 octombrie – Apare ultimul număr (41/2013) al revistei ghid TV PRO TV Magazin, după 16 ani de existenţă.
28 octombrie - Se lansează a şaptea staţie regională a DIGI24, DIGI24 Cluj.

Luna decembrie, ultima în care apare revista lunară InStyle, după cum se anunţase în presa online.
1 decembrie – PRO TV anunţă public că trece la formatul 16:9 al imaginii
2 decembrie - Postul B1TV îşi schimbă grafica generală şi cea a genericelor emisiunilor.
6 decembrie – Pro Sport apare pentru ultima dată în format de ziar, va fi supliment sportiv al Ziarului Financiar şi va avea activitate în online.
În aceeaşi zi, TVR 3 se rebranduieşte si işi schimba logo-ul in verde.
14 decemrie - RCS&RDS lansează platforma online DIGI ONLINE
16 decembrie –Antena 2 lansează noua grilă, dar fără noua denumire şi siglă, deşi CNA nu aprobase acest lucru. Două zile mai târziu, CNA face o şedinţă specială, iar Antena 2 se transformă în Antena Stars.
17 decembrie – Rareş Bogdan nu primeşte aviz favorabil pentru a fi preşedinte-director general interimar al TVR de la comisiile parlamentare, noua propunere a PNL este Stelian Tănase, care, pe 20 decembrie, primeşte aviz favorabil.
20 decembrie – Giga TV revine, dar pe satelit.

Crăciun Fericit!

E vreme de colindat, de urat şi de sunat din zurgălăi. Eu doar o să vă urez să aveţi sănătate şi multă iubire de Crăciun. Crăciun Fericit!

La mulţi ani, România!

Sărbătorim 95 de ani de la Marea Unire de la 1 decembrie 1918. Prilej de a ura tuturor celor care încă se mai simt ROMÂNI, LA MULŢI ANI!

AD(R)IO CALIFICARE! Glume despre meciul retur România - Grecia

- După meciul retur România-Grecia, stadionul Național Arena a devenit o ruină antică.

- Victor Ponta a crezut că este un meci de baschet și a plecat după scurt timp de la începere.

- Fiind plin de emoții, ca orice suporter înfocat, președintele Traian Băsescu a consumat peste măsură, o fabrică de cuburi de gheață a dat faliment.

- Gigi Becali din închisoare: "M-aş fi rugat pentru Grecia doar dacă jucau călugării de la FC Athos".

- Bianca Drăguşanu nu a fost adusă la meci de Victor Slav. Mentorul lui Slav, Florin Busuioc, l-a sfătuit să nu o ia cu el, pentru că jucătorii ar fi considerat-o minge.

- Teleormănenii au văzut meciul datorită unui desenator care a realizat din creion cele mai importante cadre ale meciului ascultat la radio. Desenele au fost lipite pe rând pe ecranul unui televizor.

- Grecii se mulţumeau în poartă şi cu un împrumut din partea României.

- Prin dreptul gurilor de metrou din National Capitala, grecii au învăţat un salut important după criza din ţara lor: „parakalo”, tradus pe franţuzeşte „s'il vous plaît”.

- Pentru ca grecii să nu fie derutaţi, Antena 1 şi-a modificat numele în RomâniAntena 1 TV.

- Gică Hagi, la ieşirea de pe stadion: „Grecii au jucat bine, că n-au jucat rău!”.

- După meci, premierul Victor Ponta a dat o Ordonanţă de Urgenţă ca în pauza meciurilor să se joace şi o partidă de baschet, dar deputatul Victor Ponta a depus o moţiune de cenzură împotriva guvernului.

- Crin Antonescu l-a sunat pe Niels Schnecker: „Dragule, nu mă simt prea bine. Am visat că a jucat Naţionala”.

- Cătălin Botezatu a lăsat-o pe Anda Adam acasă şi a mers la meci îmbrăcat cât se poate de masculin: „Se poate să fi exagerat cu atitudinea mea de macho şi îmbrăcămintea excesiv de masculină, dar nu am avut chef şi de data asta să fiu majoretă”.

- Gafa secolului! Cei de la Antena 1 au dat cadre false cu un anume Victor Piţurcă, deşi se ştia clar că Mr. Bean este selecţionerul Naţionalei.

- În timpul pauzei, Patriarhia Română a adus nişte moaşte pentru cei din tribune. „Ne-am gândit că racla cu moaştele Sfântului Canis Lupus Familiaris din Dalmaţia ar putea ajuta echipa noastră să câştige”, a spus un preot.

- De Black Friday, Piţurcă vinde la preţ redus jucătorii care nu îi mai trebuie.

- În cinstea lui Piţurcă, mingea a fost în formă de cub şi cu puncte pe ea.

- Meciul România-Grecia nu a fost jucat la masa verde, era prea tentant pentru Piţurcă.

- Din cauza sau datorită legii CNA, numele grecilor au fost cenzurate, deoarece conţineau expresii licenţioase care nu erau în română, aşa cum crede instituţia corect, cum ar fi Papastathopoulos, Giorgos Fotakis.

- Urarea „la mai mare!” nu mai e la modă, acum se poartă „la mai maxim”.

- Mai mulţi suporteri, absolvenţi de Politehnică, au ajuns la Pentagon, în SUA: „Au zis că ce căutăm acolo. Ne-au gonit în Abu Ghraib. Noi am crezut că dacă e atâta terorism în lume nu mai există Pentagonul şi Oprescu a făcut o altă National Arena acolo”.

- Miecea Badea a avut unele probleme de mers: „Am o durere între picioare, pentru că am fost dublura lui Van Damme în reclama cu camioanele de la Volvo.”

- Piţurcă despre meciul pierdut de Naţionala noastră: „Dacă nu ar fi fost mingea aia în teren, am fi câştigat.”

- Antena 3 va face o ediţie specială a Sintezei zilei în care se va da vina pe Băsescu.

- Grecii sunt mai buni la fotbal decât românii. Ei nu se uită la Suleyman.

- Torţionarul Vişinescu s-a uitat şi el la meci: „Dacă îmi dădeau o şansă, mutam Naţionala la Râmnicu Sărat şi ştiam eu cum să-i antrenez.”

- Turul s-a văzut pe RTV, returul pe Antena 1, un nou meci al Naţionalei va fi programat pe Minimax.

- Pe National Arena s-a cerut demisia. Dan Voiculescu către echipele Antenelor: „Fetele, e timpul pentru un nou referendum, ne creşte audienţa!”

- Piţurcă a fost şocat, zarurile au arătat 4-2.

- Piţurcă: „Ca să câştigăm, o să-l transferăm pe Bănel la echipele cu care jucăm”.

- Statul brazilian să nu se bucure că a câştigat Grecia, oricum elenii nu au bani de dat pe suverinuri.

- Ponta nu a vrut să recunoască, dar a fost dat afară pentru că la intrare a prezentat un bilet de raliu, nu de fotbal.

Acest material este un pamflet şi trebuie tratat ca atare!

"Şaşă ani frumoşi"

Moment aniversar, care trebuie amintit ca o datorie faţă de blogul pe care l-am "adus pe lume" acum 6 ani, pe 5 noiembrie 2007. Trece timpul! Din păcate, nu prea mai am timp de el, însă e proiectul de suflet la care am să renunţ doar dacă se va desfiinţa platforma Blogger sau vine celebrul sfârşit al Lumii.

Fotografia este proprietatea Muzeului Naţional de Istorie a României

Ştefan Bănică Jr. îi plagiază chiuveta lui Al Bano. Veta "sparge" Canto di Liberta ► VIDEO

Nu e mult de spus: melodia Veta a lui Ştefan Bănică Jr. seamănă izbitor de plagiată cu Canto di Liberta, interpretată de Al Bano şi Romina Power. 

Poate mi se pare mine, vouă?


Al Bano E Romina Power - Canto Di Liberta


Ştefan Banică Jr. - Veta

Edilul-șef face și fapte bune. Primarul Slatinei salvează doi câini de la eutanasiere PRIN Adopție

Dorind să dea un exemplu slătinenilor, primarul Slatinei Minel Prina a venit, azi, la centrul canin să adopte un câine, dar scenariul suferă mici modificări: pleacă cu doi câini.

Orice slătinean care doreşte să adopte un câine, salvându-l astfel de la eutanasiere, o poate face gratuit şi poate lua câţi câini vrea, dar să aibă grijă de ei, altfel intră sub incidenţa legii.

Mesaje sau coincidenţe?! Videoclip muzical înainte şi documentar după cutremur

Duminică dimineaţă, pe la 04:39 (04:37 - ora producerii la epicentru), la Slatina s-a cutremurat oleacă ţărâna, cam cu 5,5 pe treptele lui nenea Richter! De când au "prignete" pe parbrize, slătinenii dorm buştean... Pe la acea oră stăteam pe marginea patului şi am simţit o mişcare, apoi m-am ridicat şi am făcut doi paşi înainte, după care s-a oprit. Cutremurul, după părerea mea, a durat vreo 4, 5 secunde.

Bun, până aici suntem teferi. Pământul supărat ne mai zgâlţâie... ca să ne trezim, dar poate ne vom trezi după unu' de 7 grade Richter şi o durată ce depăşeşte o jumătate de minut.

O tipă, IRRA, a scos un videoclip care se numeşte "Earthquake" - Cutremur. Videoclipul nu te "cutremură" cu nimic şi te face să îţi doreşti un clip cu INNA.

Astăzi, revista Terra Magazin oferă un VideoCD cu documentarul "Natura dezlănţuită – Cutremurele".

P.S.

"prignetă" - neoologism invenţie proprie - fuziunea dintre substantivul propriu Prina şi substantivul comun simplu vignetă.

Pe primari cine îi eutanasiază?

 Un puşti de 4 ani, Ionuţ pe numele lui, care s-a dus să fie înger în altă parte, a fost omorât de câinii maidanezi din capitala nimănui. Un moment tragic, un moment în care nimeni nu eutanasiază o bunică ce nu a înţeles că un copil e ca o comoară inestimabilă cum e pentru un paznic însărcinat cu asta sau un primar care plânge că a pierdut primul episod din sezonul 3 al serialului Suleyman Magnificul.

Vinovaţii, bineînţeles, sunt.... Aţi ghicit: câinii. Nu vă gândiţi că ar fi de vină vreun părinte sau tutore că nu are grijă de copii (îi calcă maşina, cad în puţuri, în fose etc.) sau primăria, sau consiliul judeţean, sau prefectura, sau orice altă instituţie din miile din România maidaneză. Am fost victima câinilor, dar asta nu a născut în mine pofta nazistă de a mă bucura de moartea unei mase de.. vieţuitoare aşa cum vor românii, pe care îi rog să fie de acord ca măsura eutanasierii să fie aplicată pe propriile animale şi apoi pe cele orfane. E ca şi cum am dori să omorâm toţi orfanii din România pentru că... unii omoară. Dar acestia merg la închisoare şi nu sunt executaţi, dar animalele trebuie să moară. Nu am văzut ca vreun primar al Slatinei să facă un centru canin pe un teren arid, în ţarcuri sau cuşti, iar hrana să vină de la noi, slătinenii iubitori de câini. Sunt sigur că slătinenii ar merge la acest centru să le aducă maidanezilor hrană, că un vas cu apă ar putea pune şi un ingrijitor. Oricât am iubi câinii, e greu să îi iei acasă aşa mulţi şi să ai grijă de ei. Dar un loc special creat, care nu costa mai mult decât nişte zebre olandeze - care mai şi afectează maşinile - sau schimbatul permanent al drapelului de pe Grădişte, ar fi ideal şi cu adevărat o realizare pentru un primar.

Dar ne ocupăm cu datul bani pe vignete pentru locuri de parcare şi 200 de lei dacă mai vrem să ne luăm trotineta cu patru roţi acasă după ce ne-o fură primăria. Parcă ne apucă un dor de Gheorghe Păunescu. Pe vremea sa, precum şi a primarului postdecembrist de dinaintea sa, sau de perioada comunismului (din auzite), parcai unde doreai, dar și parcul auto s-a mărit.. Acum, slătinenii, sau cei care trec prin Slatina şi parchează, trebuie să plătească expediţiile cetăţeanului de onoare al municipiului nostru, Colibăşanu.

Semnează,

Un Cetăţean

P.S. Titlul postării este unul de impact, nu îmi conferă plăcere nicio eutanasiere, oricât de animale ar fi unele bipede.

Copy/Paste ► "Frunzele şi iarba"... (a)fumate

Clipul melodiei "Frunzele şi iarba", interpretată, cântată, vorbită şi alte cele de Cabron,  are o poveste inspirată din filmul Shallow Hal (Uşuraticul, 2001, cu Gwyneth Paltrow şi Jack Black).

În filmul din 2001, protagonistul este "vrăjit" şi vede orice femeie grasă una frumoasă. Câteva secvenţe din film au fost "împrumutate" şi de producătorii de la HaHaHaHaHaHa etc. Production şi regizorul Liviu Neagoe, pentru restul rămâne să vedeţi filmul şi clipul.
Trailer film


Videoclip Cabron - Frunzele şi iarba


Sau poate e pură genialitate şi asta dă naştere unei coincidenţe.

DRAPELUL ROMÂNIEI, silit să mimeze durerea şi să poarte negru... de ziua lui - Hvala Crna Gora!

Zi de doliu naţional

Întâmplarea a fost următoarea:

Duminică, 23 iunie 2013, ora 16:00, un autocar cu 47 de persoane la bord cade într-o râpă de 40 de metri de pe podul Grlo (a se pronunţa Gârlo)de peste râul Morača (a se citi Moraţa). 18 persoane au murit si 29 au fost rănite. Victor Ponta era preocupat de baschet (fiind anunţat după ora 22:00) în timp ce autorităţile Muntenegrene făceau tot posibilul ca să-i ajute pe români. Un băiat şi tatăl său care se aflau în traiectoria autocarului s-au salvat în ultima clipă din calea nebunului autocar. Locul tragicului eveniment se află la o distanţă de 30 de km de Podgoriča (a se citi Podgoriţa), capitala Muntenegru.

Nu era nevoie de zi de doliu naţional pentru nişte oameni cu venituri care nu simt criza şi plecaţi la distracţie.. nu la război. N-a mai coborât nimeni drapelul în bernă în urma unor accidente celebre ca cel de la Baloteşti - 60 de morţi şi Mihăileşti - 18 morţi. Cel puţin un minut de reculegere ar fi fost de ajuns. Tocmai de Ziua necunoscuta de mulţi români a Drapelului României ne-am hotărât să-l coborâm în bernă. Momentul a fost unul prielnic pentru ca un economist ca Eugen Nicolăescu sau ministrei să câştige nişte capital de imagine.

Drapelul de pe Grădişte s-a rupt de la atâta durere

Cândva, cel mai drapel din România (trei puncte), acum, Tricolorul de pe Grădişte, cusut, peticit şi repeticit, a cedat în timpul furtunii de duminică, la aceeaşi oră la care au murit cei 18 pasageri. Semn sau nu. 

Cele mai impresionante sunt gesturile făcute de muntenegreni, care s-au înghesuit, la propriu, să doneze sânge şi localnici care şi-au pus viaţa în pericol să coboare în râpă să recupereze din victime. 

Hvala Crna Gora! (a se citi Ţârna Gora) 

Mulţimim, Muntenegru!

O lecţie frumoasă de solidaritate, pe care noi poate o ştim, dar cele învăţate le punem în practică doar plătiţi.

Când din anonim internațional devii cunoscut național

Ho, puișorilor, că alte femei sunt bătute de cretini și suferă în tăcere, așteptând Legea privind modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, promulgată de tovarășul Băsescu, anul trecut, pe 8 martie, care să le ofere o anume liniște sufletească. Dar legile rămân acolo unde sunt scrise: pe hârtie.

Ne-am învineţit la ochi de la câtă Alexandra Stan e pe toate posturile TV. Ceva bani tot mai ies. Un tip, poate cu o mentalitate provocată de psihedelism, iubit, şef, manager, poate în zodia peştilor (ne referim la starea agitată) şi-a vărsat năduful pe frumoasa care şi-a început cariera lingând... acadele "lollipop-ite". Acum, să-i lăsăm pe băieţii cu dreptatea să rezolve problema şi noi să ne întoarcem la nedreapta despărţire a lui Gerdard de Scoţia şi Mădălina de Slatina.

Inna, Edward Maya, uite aşa puteţi să vă faceţi şi voi cunoscuţi în România!

ANTENA PLA(g)Y(at). Logo-ul platformei video conţine un element din logo-ul Roşia Montană Gold Corporation

Lipsă de inspiraţie în trustul care are televiziuni premiate internaţional şi afiliate altor giga-televiziuni. Logo-ul platformei video, antenaplay.ro, pe care tocmai ce l-am văzut acum câteva zile într-un promo, conţine un element grafic din logo-ul Roşia Montană Gold Corporation. Este vorba de acel "inel" care conţine un triunghi cu laturile rotunjite, dar Intacţii l-au vopsit în altă culoare.
Concluziile le trageţi voi...

Moment emoţionant mamă-fiu la poalele Dealului Grădişte

Este un episod normal între o căţea şi micuţul ei căţel, îşi hrănea piciul. Căţeluşul alerga după mama sa, la intrarea pe drumul care duce către cocoţata Casă a Căsătoriilor (sală de consiliu şi câteva cununii civile), cortul alb ca cel al Crucii Roşii, Castelul de Apă (în care nu stă niciun rege, principe şi Co. din Casa Regală a României) şi mult-peticitul drapel, cel cu ochii de faianţă.

ÎNTR-O LUME DE CÂINI AM VĂZUT PUŢINĂ UMANITATE!

1 iunie - Ziua internaţională a Copilului, sărbătoarea celor mici şi a celor care mai poartă în suflet spiritul copilăriei

Copilăria este cea dintâi perioadă a vieţii noastre în care totul este perfect, bun, pur şi în care singurul lucru rău este „Bau-Bau”-ul de sub pat. Odată cu trecerea timpului, oamenii uită că au fost copii şi se îneacă în aşa-zisa maturitate de om mare. Vin problemele, se strecoară şi stresul cotidian, apare rutina în multe lucruri pe care le facem şi ajungem la bătrâneţe cu un suflet plin de riduri, pentru că ne-a fost lene să rupem din timpul nostru preţios măcar câteva ore să fim iar copii. Copii într-un corp de om mare. Ziua internaţională a Copilului este un bun prilej în care furăm de la viaţă câteva momente de copilărie. (George PIŢULESCU)

În luna august a anului 1925, la Geneva, în cadrul Conferinţei Mondiale pentru Protejarea şi Bunăstarea Copiilor, unde au participat 54 de reprezentanţi din ţări diferite, s-a adoptat Declaraţia pentru Protecţia Copilului. Înainte de asta exista o zi de sărbătorire a copilului, şi anume în Turcia, pe 23 aprilie 1920. Nimeni nu a explicat de ce tocmai în prima zi din prima lună a verii să se celebreze Ziua Copillui.

Ziua Copilului în lume
Nu în toate ţările din lume se sărbătoreşte această zi la aceeaşi dată. România, Moldova, Bulgaria, Polonia sărbătoresc cu toţii în data de 1 iunie. Spre exemplu, pe 1 iunie, în China, se celebrează Ziua Dragonului. Turcii au sărbătorit primii din lume Ziua Copilului, şi anume pe 23 aprilie, mexicanii sărbătoresc pe 30 aprilie, iar în ultima lună a primăverii, pe 5 mai, japonezii dedică ziua tuturor copiilor din ţara cu bulina roşie în centrul drapelului alb, în timp ce ungurii sărbătoresc copiii în ultima duminică a lunii mai. Australia, în prima duminică din luna iulie, în timp ce Cuba sărbătoreşte în a treia duminică din aceeaşi lună. Argentina sărbătoreşte a doua duminică din luna august, iar în Brazilia, copiii sunt sărbătoriţi pe 12 octombrie şi India sărbătoreşte pe 14 noiembrie. Ca o necesitate pentru toţi copiii care au nevoie de apărarea cuiva din partea statului, în România Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului (ANPDC) s-a constituit la 1 ianuarie 2005.

ZdO, 422

Gigi Becali, un fel de State Potcovaru. Între Hristos şi Cristoşelu'

În ultimele zile, suntem obligaţi să ne doară de soarta lui Gigi Becali, făuritorul de multe şi mărunte. A primit o condamnare în Dosarul Terenurilor de trei ani cu executare. Dacă e nevinovat, înseamnă că avem probleme cu Justiţia, care trebuie să îi arate soacrei de la Bruxelles că funcţionează. Justiţia nu funcţionează cu un terchea-berchea, ci cu moţuri, care mereu sunt în centrul atenţiei. Dacă e vinovat, cu o floare nu se face primăvară.

Gigi Becali este un mare credincios în bunul şi marele Dumnezeu, un milostiv, un filantrop, un altruist, care ne mântuieşte pe zi ce trece. Dar are o gură cât un drac, un limbaj nedemn pentru un parlamentar (copia mai puţin intelectuală a lui Corneliu Vadim Tudor) şi un comportament total sfidător. Nu mai e nimeni Gigi Becali în ţara asta, un brand, fără de care România nu ar mai exista. Un mare slujitor şi luptător al Luminii, un om care cântă în faţa altarului şi se baga în faţă la moaşte. Cu toate astea, este mai presus de lege.

State Potcovaru este un personaj creat în 2007 pentru serialul Inimă de ţigan, Regina, două filme, State de România şi interpretat magistral de Gheorghe Visu. State este un ţigan pur-sânge, care nu are principii şi vrea să iasă în evidenţă cu orice, în special cu vestimentaţia alb-roşie. Dă cu bani în stânga şi dreapta şi crede foarte mult în Cristoşelu' (Iisus Hristos). Un mafiot modern, care administează afaceri ascunse, printre care trafic de carne vie, copii şi cerşetori.

S-au inspirat cele două scenariste din Gigi Becali când l-au creat pe State Potcovaru? Mai degrabă, din viaţa cotidiană, că mulţi sunt credincioşi mari şi, de fapt, sunt departe de legile Domnului

It’s his life: Un avion roz, o paraşută şi jumătate şi o eşarfă... roz

Nu am înţeles niciodată moda eşarfelor în culori nepotrivite bărbaţilor. Eu văd moda ca pe ceva ce unu sau una cu nume de firmă, într-o noapte tristă, pune o scamă neagră pe un costum alb, iar alţii fac la fel. Cum au făcut cei 12 apostoli cu tovarăşul Iisus... că tot suntem în Joia Cinei cea de Taină. Am început cu moda, când, de fapt, era vorba de ... melodia care va reprezenta Republica Socialistă Dacia la Eurovision. Videoclipul de imagine a fost lansat ieri, 1 mai, de ziua leneşilor. Producţia cinematografică este una de tip "filmare personală". Ne arată cum un cetăţean cu foarte mult timp liber, cu coarde vocale de "sopran", îşi petrece o zi din viaţă. Culoarea roz predomină... Adrian Năstase e specialist în fulare antiglonţ şi l-ar putea consilia în privinţa eşarfelor sau fularelor.

Cântecelul e plăcut, ca şi linie melodică, dar dacă era interpretat de o voce de artist de muzică uşoară, mai mergea. Râcâiala aia instrumental-computerizată de la 1:34 este enervantă.

Asta au ales românii şi trebuie să respectăm decizia majorităţii şi să nu fim unguri treziţi cu giugiul pe faţă. Îi urez mult succes lui Cezar, reprezentantului României la Eurovision şi sper să ajungem în Finală şi mai departe, să nu fim în situaţia din 1994, 1996, 1998 şi 2000.

În continuare, vă invit să ascultaţi melodia şi să vizionaţi epicul clip.

1 MAI - Ziua Internaţională a Muncii. De la „oamenii muncii” la oamenii şomajului

1 mai, o zi în care oamenii care lucrează sărbătoresc munca prin nemuncă. În cadrul Congresului Internaţionalei Socialiste, din anul 1889, s-a decretat ziua de 1 mai ca Ziua Internaţională a Muncii, în memoria victimelor grevei generale din Chicago. Din 1 mai 1890, această zi este liberă... iar şomerii sunt deja... liberi mai tot timpul. (George PIŢULESCU)

Pe data de 1 mai a anului 1886, câteva sute de mii de muncitori din întreaga Americă au protestat pentru ca ziua de lucru să aibă opt ore. Protestele au durat câteva luni, iar zilele de bătaie între grevişti şi oamenii legii devenise un lucru normal. Din aceste altercaţii au murit doi muncitori.
Sărbătoarea Muncii în comunism
În România Comunistă, „Sărbătoarea Muncii” era un prilej de a-l preamări iar şi iar pe „tovarăşul” Ceauşescu. Toate autorităţile locale erau obligate să organizeze tot felul de manifestări pe străzi şi pe bulevarde. Muncitorii erau organizaţi în coloane de câteva zeci şi mărşăluiau îmbrăcaţi în haine de gală sau în uniforme ţinând pancarte pe care erau scrise ovaţii la adresa conducerii.
1 mai, la Slatina
Ziua muncii este sărbătorită de slătineni la Pădurea Strehareţi, unde micii sfârâie pe grătare, berile dârdâie de la gheaţa de unde sunt scoase şi muzica îmbracă toată atmosfera. Slătinenii îşi petrec ziua la iarbă verde, unde se relaxează şi organizează un picnic.

După Revoluţie, România a învăţat cum stă treaba şi cu şomajul. În ţară, şomajul cunoaşte creşterea, iar locurile de muncă sunt din ce în ce mai puţine. Nici la Olt lucrurile nu stau mai bine, deşi se simte o tendinţă de scădere a ratei şomajului.

Poftiţi în Slatina… pe Google Street View

Google Street View este un serviciu on-line de vizualizare la 360° a străzilor şi a fost lansat pe 25 mai 2007. Utilizarea sa este foarte simplă, cu un mouse şi câteva click-uri.
Mai exact, cauţi localitatea sau strada pe care vrei să o vezi, pe Google Maps (Hărţi) şi, în partea dreaptă, vei găsi butonul „Satelit”. Ulterior cei interesaţi vor întâlni, în partea stângă un omuleţ galben, pe care îl pot trage, uşor, cu mouse-ul, spre locul dorit. În acel moment veţi „fi” pe strada din localitatea în care doriţi să vă „plimbaţi”.

Slatina şi oraşele judeţului Olt, uşor de „vizitat”
Nu numai oraşele şi cele două municipii ale judeţului Olt se pot vizita, ci şi comunele şi satele. Vă puteţi plimba doar pe străzile unde cei de la Google Street View au putut ajunge. Aceste localităţi au fost fotografiate (cu un aparat special) în perioada iulie-octombrie 2012, iar permisivitatea de a vedea Slatina on-line este disponibilă de curând… (George Piţulescu)

Iisus Hristos versus Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Atât Iisus Hristos, cât şi Dan-Ilie Ciobotea au fost aleşi, printre mulţi alţii, să fie misionari, să le ofere oamenilor Cuvântul Domnului şi să îi atragă spre cele sfinte. Iisus a fost un om umil, dispus mereu să se sacrifice pentru cei din jur, Patriarhul Daniel, al şaselea patriarh, este şi el un om umil, având o mare grijă de Biserica Ortodoxă Română. (George PIŢULESCU)

Despre biografia lui Iisus puteţi citi în articolul „Sfânta sărbătoare a Paştelui – Incursiune în Taina Învierii Mântuitorului”, din acest număr. Despre Dan-Ilie Ciobotea, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (nu Patriarhul României, cum se mai spune prin mass-media) vă putem spune că s-a născut la 22 iulie 1951, în satul Dobreşti, comuna Bara, judeţul Timiş şi este al şaselea patriarh al acestei instituţii religioase după Miron Cristea, Nicodim Munteanu, Justinian Marina, Iustin Moisescu şi Teoctist Arăpaşu. A fost ales de către Colegiul Electoral Bisericesc la data de 12 septembrie 2007, iar în ultima zi a lunii septembrie a fost înscăunat. Încă din anii tinereţii, Patriarhul Daniel s-a dedicat învăţăturii, absolvind un institut teologic şi cursuri de doctorat. S-a îngrijit şi de tinerii care vor să îmbrace straie preoţeşti şi a fondat numeroase instituţii de învăţământ religios, cum ar fi: institute, seminarii, o facultate, dar şi unele instituţii sociale.

Nu mai este nici un secret că Biserica Ortodoxă Română s-a îndepărtat puţin de scopul iniţial şi s-a transformat mai mult într-o corporaţie profitabilă. Cea mai profitabilă… şi pe vreme de restrişte. În România, la fiecare şcoală construită se ridică patru biserici. Se pare că tot ce contează e să susţinem „şcoala sfântă”, iar pe cea lumească, a mirenilor, să o închidem şi să o abandonăm. Fiecare îşi are importanţa sa, dar trebuie într-un mod egal, aşa cum zisa Omul. Nu ştim cum erau cei trei patriarhi ai Epocii Patriarhale, Avraam, Isaac şi Iacob, dar în cei contemporani simţim vedem, de departe, o schimbare, o creare a unei lumi proprii, a unui propriu stat. Averea BOR este ţinută la secret, ca documentele din Arhivele Vaticanului, iar banii vin din toate părţile: vânzări de obiecte religioase, acatiste, ceremoniale religioase: botezuri, nunţi, înmormântări, de la stat şi de pe unde se mai poate.

De la lume adunate, nişte comparaţii umile între doi misionari diferiţi, dar cu acelaşi scop:

- Iisus Hristos era sărac, Patriarhul Daniel conduce cea mai profitabilă instituţie din România.
- Iisus Hristos mergea călare pe un măgar, Patriarhul Daniel are maşini de firmă cu şofer la scară.
- Iisus Hristos nu concepea iubirea între persoane de acelaşi sex, dar sub conducerea Patriarhului Daniel scandalurile de acest fel au fost muşamalizate.
- Iisus Hristos a fost scuipat şi lovit cu pietre, Patriarhul Daniel este ovaţionat, iar actele de violenţă asupra sa sunt aspru pedepsite.
- Iisus Hristos a purtat o coroană de spini, Patriarhul Daniel poartă o mitră cu elemente care costă foarte mult.
- Iisus Hristos locuia într-o casă umilă, Patriarhul Daniel locuieşte într-o reşedinţă patriarhală, cu toate utilităţile la dispoziţie.
- Iisus Hristos spăla picioarele oamenilor bolnavi şi apostolilor, Patriarhul Daniel face asta în prezenţa presei. Baia i se pregăteşte de către umilii servitori.
- Iisus Hristos făcea minuni, Patriarhul Daniel nu are nici o putere divină.
- Iisus Hristos se sprijinea într-un toiag, Patriarhul Daniel se sprijină într-un baston patriarhal cu cap din metal preţios.
Iar lista poate continua, dar asta înseamnă să ajungem la Paştele Cailor…

O glumă sună cam aşa: „Mersul la biserică nu te face credincios, aşa cum statul în garaj nu te face maşină”. Adevăraţii credincioşi sunt cei care îşi formează propria biserică în ei înşişi, pentru că biserică nu înseamnă neapărat acea construcţie, şi o poartă chiar şi în metaforicul deşert al celor 40 de zile, pe care îl întâlnim într-un episod din viaţa lui Iisus. Restul… este doar business.

Sfânta Sărbătoare a Paştelui - Incursiune în Taina Învierii Mântuitorului

În fiecare an, dar nu la aceeaşi dată, ci doar în prima duminică după prima lună plină care cade după echinocţiul de primăvară, ortodocşii sărbătoresc Intrarea Domnului în Ierusalim şi Sfintele Paşti, două sărbători care ne fac să ne întoarcem chipurile cu mai multă pioşenie către cele sfinte. Învierea Domnului este o sărbătoare în care sufletul este luminat şi purificat, ceea ce ne va face mai echilibraţi şi mai inimoşi. Anul acesta, cele două mari sărbători vor avea loc pe 28 aprilie, respectiv, 5 mai. Faţă de noi, evreii sărbătoresc eliberarea din robia egipteană şi Paştele evreiesc poate fi sărbătorit în orice zi a săptămânii, nu numai duminica aşa cum e la noi. (George PIŢULESCU)

slujba_floriilorFloriile şi Paştele – etimologia denumirilor
Despre Florii se pomeneşte încă din secolul IV, când Sfântul Epifanie ţine două predici, iar pelerina apuseana Egeria (Etheria) descrie modul cum se sărbătorea aceasta duminică la Ierusalim spre sfârşitul secolului al IV-lea. Duminica Floriilor a avut mai multe denumiri în antichitate, cum ar fi: Duminica aspiranţilor sau a candidaţilor la botez, zi în care catehumenii mergeau la episcop, pentru a cere sa fie admişi la botez, iar acesta îi punea să înveţe simbolul credinţei. Duminica graţierilor era o altă denumire, pentru că împăraţii acordau graţieri. Egeria spunea că oamenii duc în biserici ramuri de salcie, care sunt binecuvântate si împărţite credincioşilor, având ca simbol ramurilor de finic sau de măslin. Substantivul care dă numele luminatei sărbători îşi are rădăcinile în termenul ebraic „pesah”, care provine din limba egipteană şi înseamnă "trecere”. Putem traduce Paştele ca „trecerea de la moarte la viaţă”.

Iisus Hristos – scurtă biografie
Data naşterii sale este incertă. După Evanghelia lui Luca, Mântuitorul s-a născut într-o vară. Pentru publicul larg, Iisus Hristos s-a născut pe 25 decembrie cca. 4 î.e.n., în Betleem, dintr-o mamă fecioară, anunţată pe 25 martie de Arhanghelul Gabriel că va avea un băiat, fiul lui Dumnezeu, care se va numi Iisus. Iosif, tatăl vitreg al lui Iisus, tâmplar şi om care nu se atinsese de soţia sa, nu o crede. După un drum lung, Mariei îi vine sorocul şi se opreşte cu soţul său la un han, unde nu sunt primiţi, dar găsesc o iesle. Trei magi (crai) de la răsărit, călăuziţi de o stea, ajung la iesle, unde-i oferă pruncului: aur, smirnă şi tămâie. La 12 ani, Iisus se pierde de părinţii săi şi este găsit trei zile mai târziu în Templu, unde asculta vorbele celor bătrâni. La aproape 30 de ani, Iisus este botezat de vărul său Ioan Botezătorul în râul Iordan, moment în care s-a pogorât Duhul Sfânt în trup de porumbel. Trei zile mai târziu, participă la nunta din Cana Galileii, unde înfăptuieşte minunea schimbării apei în vin. Mesia stă 40 d zile în deşert şi trece cu brio toate „probele” la care a fost supus de Duh. Iisus a făcut foarte multe minuni şi enumerăm câteva dintre ele: „Exorcismul dintr-o seară”, mersul pe apă, învieri ale unor persoane, vindecări. La vârsta de 34 de ani, este primit cu mare fast în Ierusalim. Iuda îl „vinde” pe Iisus pentru 30 de arginţi, este judecat de Ponţiu Pillat alături de Barabas, un tâlhar declarat nevinovat şi este condamnat la răstignire Crucea şi poartă pe umăr şi o cară după el în timp ce este scuipat şi lovit cu pietre, îi sunt bătute piroaie în palme şi în labele picioarelor, moare pe dealul Golgota, moment în care pământul se cutremură şi urmează trei ore de întuneric. Amintim vorbele spuse de acesta pe cruce: „Iartă-i, Doamne, că nu ştiu ce fac!”. La trei zile, când mironosiţele mergeau să aibă grijă de mormânt, El nu mai era şi prima care îl vede este Maria Magdalena. La 40 de zile după aceste evenimente se ridică la cer, acolo unde stă de-a dreapta Tatălui. Cercetătorii afirmă că povestea vieţii sale seamănă cu a multor zei şi îl prezintă ca un om normal, un misionar, cu o viaţă neorganizată şi vor să distrugă mitul Giulgiului din Torino, care pare a fi acoperământul său din mormânt. Aceştia au făcut o simulare digitală a chipului lui Iisus după urmele faciale de pe celebrul cearceaf.

Floriile, de la Iisus până în prezent
Intrarea Domnului Iisus Hristos în Ierusalim, călare pe un măgar chinuit, poartă numele de Florii, de la ramurile de salcie, care erau puse ca un covor natural în calea Învăţătorului.
Trista salcie, care plânge este şi astăzi un arbore respectat şi care înfrumuseţează locul. Povestea spune că Pilat l-a judecat pe Iisus, găsindu-l vinovat de nici o vină, şi l-a dat soldaţilor, care l-au chinuit cu lovituri de nuiele dintr-o salcie. O curiozitate legată de salcie e că aceasta îşi leapădă florile înainte ca rodul să se lege. În zilele noastre, Floriile sunt un nou pretext de a face o petrecere mare, pentru a-i sărbătorii pe cei care poartă nume de flori, dar, înainte de asta, de adus acasă ramuri de salcie sfinţite. Se spune că aşa cum va fi vremea de Florii, aşa va fi şi în prima zi de Paşti.
În România, potrivit statisticilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, 1.489.584 de cetăţeni români îşi sărbătoresc onomastica. Dintre aceştia, 633.402 de bărbaţi şi 856.182 de femei.

Săptămâna Mare, invitaţie la Denii
Ultima săptămână a postului Paştelui, cea dintre Florii şi Duminica Învierii, poartă numele de Săptămâna Mare sau a Patimilor. Este perioada în care facem curăţenie nu numai de primăvară, ci şi în gânduri şi în suflet.
Lunea Mare – În prima danie, se face referire la o pildă spusă de Iisus în Noul Testament, care se găseşte în Evanghelia lui Luca (Luca 13:6-9). În pildă este vorba despre un smochine neroditor, pe care Dumnezeu îl vrea tăiat, dar vierul (Iisus) vrea ca acesta să rămână, să fie tăiat împrejur şi să pună gunoi. Smochinele face referire la Israel.
Marţea Mare – Se face referire la două pilde: parabola celor zece fecioare şi parabola talanţilor . Cea mai importantă, cea a fecioarelor, spune că ele îşi aşteptau fiecare mirele cu candele în mâini. Cinci dintre ele aveau candele cu ulei şi cinci fără ulei. Candela cu ulei reprezintă înţelepciunea şi milostenia
Miercurea Mare – Se pomeneşte păcătoasa care a spălat cu lacrimi şi a uns cu mir picioarele Mântuitorului, ca simbol al pocăinţei şi îndreptării omului păcătos. Tot miercuri este şi ziua în care Iuda L-a vândut pe Iisus fariseilor pentru treizeci de arginţi.
Joia Mare – Se aminteşte de spălarea picioarelor ucenicilor, Cina cea de Taină, rugăciunea arhierească din grădina Ghetsimani şi arestarea sa. În denia de joi seară se citesc cel 12 Evanghelii care povestesc întreaga derulare a evenimentelor.
Vinerea Mare sau Neagră – Slujba Prohodului Domnului prin care parcă suntem prezenţi la îngroparea lui Hristos.Sâmbătă Mare – Este o zi de reculegere şi de rugăciune pentru a ne pregăti de marea Înviere.

Paştele - Tradiţii şi obiceiuri
Sărbătoarea Luminii începe încă din Vinerea Mare, când femeile vopsesc sau încondeiază ouăle, fac cozonaci, pască şi pregătesc mielul. Sâmbătă seara, oamenii se îmbracă în haine noi, îşi pun încălţări noi şi merg la biserică. Aceştia iau lumina pe care o aduc acasă. Lumânarea este simbolul învierii şi al biruinţei vieţii asupra morţii. Înainte de ora 00.00, în biserică se sting toate luminile, iar apoi preotul iese din altar cu lumina. Ajunşi acasă, credincioşii ciocnesc ouă. În ziua de duminică, după ce credincioşii se întorc de la biserică, familiile se strâng în jurul mesei pline cu bunătăţi sau, în tradiţia modernă, familiile şi prietenii merg la un picnic în pădure. Simbolul creştinismului este crucea, simbol opus învierii, pentru că acesta este simbolul crucificării, dar la consiliul de la Niceea, în anul 325 d.H., împăratul Constantin a decretat ca tocmai crucea sa fie simbolul oficial al creştinismului. Oul reprezintă mormântul care se „sparge” şi simbolizează învierea. Copiii trebuie să se spele pe faţă cu apă dintr-un vas în care s-au pus un ou roşu şi un ban de argint, pentru ca astfel aceştia sa fie tot anul sănătoşi şi bogaţi. În ceea ce priveşte tara noastră, în fiecare regiune importantă există obiceiuri interesante în legătura cu Paştele. Una dintre cele mai neobişnuite este cea din Ţara Moţilor. Aici, în noaptea de Înviere, băieţii de la sate iau toaca de la biserică şi o duc la un cimitir pentru a o păzi. Dacă aceasta este furată, atunci ei trebuie să facă cinste localnicilor în prima zi de Paşte. În Bucovina, fetele au obligaţia de a spăla clopotniţa cu apă proaspătă, după care ele vor trebui să utilizeze aceeaşi apă pentru a se spăla pe faţă în fiecare dimineaţă din cele trei zile de Paşte.
În Suceava, de Paşte, gospodinele au obiceiul de a prepara o prăjitură specială, care are un gust minunat. Aceasta poartă denumirea de „babele”. În zona Ardealului, fetele se stropesc cu parfum, astfel ele vor avea noroc tot anul.
Prin zona Sibiului, oamenii locului împodobesc un brad cu… ouă roşii, iar în Banat copiii se spală cu apă dintr-un vas în care se află un ou şi iarbă.

Un alt obicei spune că în Joia Mare nu e bine să dormim deloc, căci cel ce doarme va fi leneş tot anul. Se spune că în aceeaşi zi morţii vin în vizită în casele unde au locuit, iar familiile pun lumânări toată noaptea la ferestre.
În tradiţiile de origine anglo-saxonă, zeiţa primăverii este Eostre, care avea ca simboluri oul şi iepurele, iar în acea perioadă aveau loc tot felul de evenimente în cadrul festivalului care dura o lună. Auzim prin filmele americane de „Easter”, termen care înseamnă Paşti şi se trage de la numele acestei zeiţe.
Am mai auzit şi de Paştele Blajinilor, care cade în prima luni din a doua săptămână după Paşti, zi cunoscută şi ca Paştele Morţilor, Lunea Morţilor sau Matcalaul. Blajinii erau nişte fiinţe mitice şi trăiau în Lumea Cealaltă şi păstrau o legătură cu Lumea Asta. Eu au mai fost numiţi şi Rohmani sau Oamenii Roşii. Este o zi a spiritelor libere şi femeile trebuie să le dea de pomană, că de nu se vor întâlni noaptea cu duhurile flămânde.
Paştele Cailor sau Ispasul – Se spune că, în ziua naşterii Mântuitorului, în ieslea grajdului, mai toate animalele care au participat la naştere erau liniştite numai caii nu. Caii erau foarte gălăgioşi de supărare că pruncul nu avea linişte. În acel moment, Fecioara Maria îi „blestemă” să nu se mai sature de mâncare decât odată pe an, la Înălţarea Domnului la Ceruri.

Paştele la Olt
În unele zone din judeţul Olt se obişnuia ca fetele să se trezească dis-de-dimineaţă în Joia Mare şi mergeau pe malul Oltului, unde marcau locul cu crenguţe de salcie şi flori. Ele luau apă cu găleata, se închinau şi rosteau în şoaptă câteva vorbe, apoi vărsau apa la baza crenguţelor, apă ce se voia primită de cei morţi. Şi în judeţul Olt era şi încă mai este datina dăruitului de ouă celor dragi şi celor pe care nu-i cunoaştem, fiind semn de uniune. Se credea că în joia de dinaintea Paştelui se deschid mormintele, iar femeile mergeau la morminte pentru a le curăţa, aprindeau un foc şi dădeau căni pline cu apă de pomană, dar şi bucate şi flori. Femeile puneau la intrarea în casă oala cu vopseaua de roşit ouăle, pentru ca membrii familiei să se oglindească în ea şi astfel să fie sănătoşi tot anul. În comuna Izbiceni, fetele care îşi lucraseră „pe furiş” hainele toată iarna, mergeau la horă şi puneau pe o batistă ouă roşii. Tot acolo, femeile care aveau morţi tineri plăteau lăutarii ca să cânte o melodie preferată de defunct, obicei numit „hora de pomană”. Se mai obişnuieşte ca în Joia Mare sau în Vinerea Mare femeile să vopsească ouăle sau să le încondeieze.
În judeţul Olt, încondeiatul ouălor este o artă pe care o întâlnim şi azi. Pentru încondeiere se folosesc tehnici şi elemente ornamentale deosebite: coloranţi vegetali în amestec cu alaun, oţet, zer sau cheag ca substanţe fixative. Pentru realizarea culorii galbene se folosesc cojile de ceapă fierte sau coaja de măr sălbatic. Pentru culoarea verde se foloseşte cucuta, iar pentru culoarea negru se folosesc gogoşi de stejar sau coaja de arin. Pentru celelalte tonuri de culoare se folosesc coloranţi industriali. La noi, în Olt, în comuna Oboga, familia Diaconeasa s-a ocupat de arta încondeierii ouălor. Olarul Constantin Diaconeasa s-a ocupat de această meserie încă de acum 80 de ani, dar fiul său, Tudor Diaconeasa, nu şi-a urmat tatăl, dar, împreună cu mama şi soţia, a continuat încondeiatul ouălor. Această artă de la Oboga este recunoscută la nivel naţional.

Curiozităţi despre sărbătoarea pascală pe glob
- Primele ouă încondeiate au apărut în Ucraina şi datează din perioada precreştină. Procesul de încondeiere poartă numele de „Pysanka”
- Iepuraşul de Paste îşi are originile in Franţa, însă conceptul de iepuraş care aduce ouă a fost inventat de americani, în secolul XIX.
- În fiecare an, sunt făcuţi peste 90 de milioane de iepuraşi de ciocolată?
- 76% dintre oameni mănâncă, mai întâi, urechile iepuraşilor de ciocolată, 5% mănâncă picioarele, iar restul mănâncă codiţa.
- În Finlanda, copiii se deghizează în cerşetori şi merg să cerşească.

Data Paştelui, în următorii ani
În cele ce urmează, vă prezentăm un calendar al datelor în care vom sărbători Paştele:
2013 - 5 mai
2014 - 20 aprilie
2015 - 12 aprilie
2016 - 1 mai
2017 - 16 aprilie
2018 - 8 aprilie
2019 - 28 aprilie
2020 - 19 aprilie
2021 - 2 mai
2022 - 24 aprilie
2023 - 16 aprilie
2024 - 5 mai
2025 - 20 aprilie

Ce mai fac ai noştri prin parlament?

Parlamentarii care reprezintă judeţul Olt în Parlamentul României s-au acomodat cu funcţia dată de cetăţenii olteni ce i-au trimis să le facă legi pentru o viaţă mai bună. Unii s-au acomodat şi cu ideea de a nu avea prea multă activitate, iar alţii sunt conştienţi de misiunea pe care o au şi sunt puşi pe lucruri mari. În cea mai recentă analiză am prezentat o activitate a parlamentarilor olteni, care acum, pentru unii, este una foarte bogată. (George PIŢULESCU)

Deputaţi

Daniel Bărbulescu - Colegiul II
Deputatul zonei Scorniceşti-Potcoava este un bun orator, susţinând cinci declaraţii politice. Cea mai recentă declaraţie politică a purtat titlul: „Implementarea noilor coduri - calea spre progresul justiţiei româneşti”, în care a vorbit despre crearea unui cadru legislativ modern în materie penală, care să răspundă pe deplin imperativelor funcţionării unei justiţii moderne, adaptate aşteptărilor sociale, precum şi necesităţii creşterii calităţii acestui serviciu public.

Florin Iordache - Colegiul III
Numărul 11 este magic pentru deputatul zonei Piatra-Olt. Acesta a luat cuvântul de 11 ori în opt şedinţe şi are 11 propuneri legislative. Unul dintre cei mai activi parlamentari de Olt. În cele mai noi propuneri legislative, deputatul doreşte modificarea şi completarea Legii nr.188/1999, prin adăugarea unul nou alineat la articolul 98 al legii, prin care doreşte ca pensionabilii la limita de vârstă să-şi poată continua activitatea daca aceştia au fost performanţi, o alta privind serviciile comunitare de utilităţi publice. Deputatul a luat cuvântul în opt şedinţe care vizau dezbateri ale proiectelor legislative.

Virgil Delureanu - Colegiul IV
Deputatul de Balş a vorbit de 3 ori la tribuna Camerei Deputaţilor, dintre care două sunt declaraţii politice. Acesta are şi o iniţiativă legislativă, la care este co-iniţiator, despre care am scris în ziarul de faţă. În respectivul proiect de lege iniţiatorii scoteau în evidenţă faptul că actuala formă de organizare şi funcţionare a I.N.C.D.I.F. „nu îl lasă să beneficieze de sprijin financiar, care ar ajuta la realizarea unor lucrări de interes naţional, ce au ca scop aplicarea politicilor din domeniul îmbunătăţirilor funciare, conform Programului de Guvernare“.

Dan Ciocan - Colegiul V
Alesul caracalenilor nu a vorbit prea mult în Camera Deputaţilor, dar s-a gândit la propuneri legislative şi împreună cu alţi colegi au pus bazele unor proiecte care pot deveni legi. Despre două dintre ele aţi citit în această publicaţie şi anume: măsuri de organizare şi funcţionare a activităţii Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Îmbunătăţiri Funciare I.N.C.D.I.F.- „ISPIF” Bucureşti, iar alta despre stabilirea relaţiilor contractuale din sectorul laptelui şi al produselor lactate, precum şi recunoaşterea organizaţilor de producători din sectorul laptelui şi al produselor lactate , care se află la Senat. Cea mai nouă propunere legislativă are ca scop aprobarea activităţilor pentru care se acordă sprijin financiar federaţiilor din sectorul agricol, a cuantumului acestuia, precum şi a sumei totale alocate fiecărei activităţi.

Dumitru Niculescu - Colegiul V
Deputatul PP-DD-ist a vorbit de patru ori până acum, dintre care două declaraţii politice . Are şapte propuneri legislative până acum, pe care vi le prezentăm pe scurt: propunere pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale, propunere legislativă privind pajiştile permanente şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniu, propunere legislativă privind înfiinţarea Registrului Industriilor Alimentare, propunere legislativă pentru aprobarea activităţilor pentru care se acordă sprijin financiar federaţiilor din sectorul agricol, a cuantumului acestuia, precum şi a sumei totale alocate fiecărei activităţi, propunere legislativă pentru modificarea pct.17 al alin.(1) al art.250 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, propunere legislativă privind modificarea alin.(11) al art.III din Legea nr.169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr.18/1991, propunere legislativă privind acordarea către preşcolarii şi elevii din învăţământul obligatoriu primar şi gimnazial, de stat şi privat, a unui supliment alimentar sub formă de pachete alimentare sau o masă caldă, propunere la care sunt co-iniţiatori deputaţii PP-DD.

Gigel Ştirbu - Colegiul VI
Pe sistemul „vorba lungă sărăcia omului”, deputatul a vorbit mult, cam de vreo 15 ori în 11 şedinţe şi are 8 declaraţii politice. La capitolul iniţiative legislative este pauză.

Alexandru Stănescu - Colegiul VII
Alesul colegiului zonei Corabia a vorbit de trei ori la microfonul Camerei Deputaţilor susţinând şi două declaraţii politice. El este şi iniţiatorul, împreună cu alţi deputaţi, a trei propuneri legislative. Propunerile fac referire la măsurile de organizare şi funcţionare a activităţii I.N.C.D.I.F.- " ISPIF" Bucureşti, procedură legislativă încetată, din păcate, la stabilirea relaţiilor contractuale din sectorul laptelui şi al produselor lactate şi la aprobarea activităţilor pentru care se acordă sprijin financiar federaţiilor din sectorul agricol.

Luminiţa Adam - Colegiu VII
Deputatul PP-DD, care doreşte votul obligatoriu, s-a adresat de patru ori în Camera Deputaţilor şi a avut două declaraţii politice. Luminiţa Adam are şi cinci propuneri legislative făcute până acum, la unele fiind co-iniţiator. În acestea este vorba despre: modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr.1/2011, modificarea pct.17 al alin.(1) al art.250 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, implementarea programului de încurajare a consumului de fructe proaspete în şcoli, modificarea şi completarea Legii fondului funciar, acordarea către preşcolarii şi elevii din învăţământul obligatoriu primar şi gimnazial, de stat şi privat, a unui supliment alimentar sub formă de pachete alimentare sau o masă caldă.

Senatori

Darius Vâlcov – Colegiul I
Senatorul, care este preşedintele Comisiei pentru Administraţie, Organizarea Teritoriului şi Protecţia Mediului, a luat cuvântul de 21 de ori în plen. Acesta a susţinut şi două declaraţii politice interesante, care au purtat titlurile „Să nu transformăm regionalizarea în subiect de cancan” şi „CNADNR – o bătaie de joc la adresa banului public” şi o interpelare cu titlul „Şi locuitorii Oltului au dreptul la sănătate de calitate”, dar şi o întrebare adresată ministrului Dan Nica despre „Portalul e-românia”.

Mihai Niţă – Colegiul II
Conservatorul a avut patru luări de cuvânt şi o declaraţie politică în Senat. Alesul este co-iniţiator a unei iniţiative legislative ce vrea modificarea şi completarea art.8 din Legea nr.198/2008 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe şi nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate. O propunere legislativă din partea sa doreşte modificarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 125/2011 privind Codul Fiscal.

Dan Şova – Colegiul III
Omul cu marile proiecte, bucureşteanul senator la Olt şi preşedinte de organizaţie judeţeană la Călăraşi, a luat cuvântul de două ori în plen şi a ticluit o iniţiativă legislativă privind reglementarea regimului juridic al societăţilor ale căror acţiuni se tranzacţionează pe Piaţa RASDAQ sau pe piaţa valorilor mobiliare necotate.

Teiu Păunescu – Colegiul III
Senatorul care a ieşit din convalescenţă, după ce a fost bătut în direct şi în reluare la OTV, pe vremea când un bucureştean născut în Slatina stătea la hotel, a vorbit de patru ori la tribuna Senatului şi două întrebări în cadrul discuţiilor pe tema aflatoxinei din lapte şi pe tema decongestionării traficului pe Drumul Naţional Craiova – Piteşti şi fluidizarea circulaţiei în zona oraşului Balş.

INTERVIU cu inspectorul şcolar general, prof. Felicia MAN

Inspectorul şcolar general, profesorul Felicia Man, nu este prima femeie care conduce învăţământul de la Olt, fiind a treia după Elena Bărbulescu şi Mariana Gheorghe. Cu toate astea, pasiunea şi dăruirea pentru a arăta elevilor drumul bun în viaţă a recomandat-o pe Felicia Man pentru scaunul de general... de şcoală oltenească. O misiune, până la urmă, posibilă.
Domnia-sa ne-a oferit un interviu, pe care vă invităm să-l lecturaţi în cele ce urmează. (George PIŢULESCU)

- Care este cea mai mare realizare ca inspector general?

- Cea mai mare realizare ca inspector şcolar general este că am reuşit să creăm o echipă nu numai în Inspectoratul Şcolar, ci şi cu cadrele didactice din judeţul Olt. Am învăţat să lucrăm în echipă, să împărtăşim unii altora problemele pe care le avem şi să găsim soluţii pentru ca oamenii şcolii să poată să-şi desfăşoare activitatea în condiţii optime, pentru a furniza o educaţie de calitate. Tot la capitolul realizări, aş include şi înfiinţarea Centrului Judeţean de Excelenţă Olt. Sunt doar trei judeţe în ţară care au un astfel de centru judeţean de excelenţă şi consider o foarte mare realizare, pentru faptul că elevii îşi desăvârşesc pregătirea de specializare oferită de şcoală în cadrul cursurilor oferite de centru, dar lucrul acesta fiind chiar oglindit în rezultatele foarte bune pe care le-au avut aceştia anul acesta la concursurile şcolare. Avem o mulţime de rezultate excepţionale şi mai precis cinci premii întâi la Olimpiada Naţională, un premiul al doilea, patru premii trei, şase premii speciale, 22 de menţiuni speciale şi menţiuni de onoare, două medalii de aur şi opt medalii de argint, 12 de bronz şi lista continuă pentru că se află în completare. Consider că şi Centrul Judeţean de Excelenţă a condus la aceste rezultate, dar şi profesorii care i-au pregătit din şcoală, profesorii sunt, de multe ori, şi cei care îi pregătesc şi la Centrul Judeţean de Excelenţă. Aş mai adăuga şi înfiinţarea Cabinetului de orientare şcolară şi profesională, este unic în ţară şi este iar rezultatul muncii în echipă.

- Aţi primit vreo misiune de la minister care să vă pună în dificultate, fără a o putea îndeplini?

- Nu a existat nici o misiune pe care să nu o pot realiza.

- De când sunteţi şeful învăţământului oltean, aţi reuşit să vă îndepliniţi vreunul dintre obiectivele pe care vi le-aţi propus; dacă da, care ar fi şi dacă nu, din ce cauză?

- Multe dintre obiectivele pe care mi le-am propus le-am îndeplinit. O să vă spun câteva dintre obiectivele pe care mi le-am propus în plan managerial: formarea personalului din învăţământ prin programe POSDRU, un obiectiv pe care mi le-am propus şi toate cadrele din şcoli participă la măcar unul dintre programele de formare. Programul pentru cei care au părăsit timpuriu şcoala, „A doua şansă”, a fost extins. Dacă iniţial a existat la Şcoala Gimnazială Nr. 1 Slatina, acum există şi la Grădinari, şi la Osica de Sus. Implementarea programului „Şcoală după şcoală” a fost un alt obiectiv pe care mi l-am propus şi este un program de succes, care se desfăşoară foarte bine în cinci unităţi de învăţământ din municipiul Slatina, iar acum a fost extins şi în alte localităţi din judeţ. Realizarea unui parteneriat corect cu autorităţile administraţiei publice locale este iar un obiectiv pe care mi l-am propus şi a fost îndeplinit.

- Cum previne ISJ Olt abandonul şcolar?

- Consider că am făcut paşi importanţi în reducerea abandonului şcolar. Nu l-am eradicat şi nici nu ne-am propus acest lucru, însă a fost redus prin atractivitatea programelor oferite de şcoală. Abandonul şcolar poate fi o consecinţă a violenţei în şcoli. Prevenim prim programe şcolare atractive, prin dezvoltarea unor programe educaţionale prin care să-i includem pe copiii aflaţi în risc de abandon şcolar, prin consiliere psihopedagogică pe care o oferim prin psihologii noştri de la Centrul Judeţean de Resurse, avem multe alte proiecte. Trebuie să vă spun că, la nivelul inspectoratului şcolar, în judeţul Olt, este în fază finală proiectul „Calea spre răspunsul la toate întrebările”, care, pentru un număr de 33 de unităţi de învăţământ, a căutat să diminueze abandonul şcolar şi, cu siguranţă, din măsurătorile pe care le-am făcut, a reieşit că abandonul şcolar a fost diminuat în acele unităţi de învăţământ.

- Se vorbeşte mult despre elevi şi profesori, de părinţi nu prea. Mai au părinţii un rol în educaţia propriilor copii?

- Părinţii ar trebui să aibă un rol important în educaţia copiilor, mai mare decât îl au în acest moment. Rolul părinţilor este acela de a fi parteneri ai şcolii.

- În ultima vreme, au apărut prin presă informaţii referitoare la altercaţii între elevi (cum ar fi cazul de la Caracal). Au pierdut părinţii şi profesorii controlul asupra elevilor?

- Este adevărat că au apărut lucruri care nu ne fac cinste. Nu suntem primii şi nici ultimii care au o astfel de problemă.

- S-a gândit Ministerul Educaţiei sau ISJ Olt, pe plan local, să aibă un parteneriat cu poliţia, care să le explice elevilor că violenţa nu e bună?

- Am reuşit să facem un grup de dialog, constituit pe baza unui ordin al prefectului, un grup de lucru, mai precis, între reprezentanţii inspectoratului şcolar, reprezentanţi ai poliţiei şi ai jandarmeriei, reprezentanţi ai Agenţiei Antidrog şi ai prefecturii. Un grup de lucru care a generat un plan de măsuri de diminuare a violenţei în şcoli, plan de măsuri dezbătut cu directorii unităţilor de învăţământ. Parteneriatul cu poliţia este activ şi am desfăşurat şi desfăşurăm ample acţiuni la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ, referitoare la diminuarea violenţei în şcoli. Faptul că, în ultima vreme, nu au fost evenimente majore de violenţă, îmi permite să cred că lucrurile merg pe un făgaş normal şi că începe să dea roade parteneriatul nostru.

- Cum a prins clasa pregătitoare la Olt?

- În Olt, clasa pregătitoare se desfăşoară în condiţii foarte bune. Am avut câteva dificultăţi la începutul anului şcolar trecut, pentru faptul că nu venise mobilierul. Toate cadrele didactice au fost formate printr-un proiect, care se numeşte „Organizarea interdisciplinară a ofertelor de învăţare pentru formarea competenţelor-cheie la şcolari din clasele I-IV”, un program de formare continuă de tip „blended learning” (învăţare mixtă) pentru cadrele didactice din învăţământul primar. Anul şcolar trecut, am avut 172 de clase pregătitoare. În anul şcolar 2013-2014, vor funcţiona aproximativ 190 de clase. De ce spun că în anul şcolar 2013-2014 vom fi mai bine, pentru că din cele 190 de clase 172 sunt deja dotate şi utilate, care vor fi folosite şi anul viitor. Până în acest moment, s-au înscris 1890 de elevi la clasa pregătitoare pentru anul şcolar viitor. În anul şcolar viitor nu vom mai avea probleme deosebite, pentru că formarea cadrelor didactice se face mult mai devreme. Dacă anul trecut se făcea în perioada 1-15 septembrie, ci se face în luna datele 8,9, 15, 16 şi 21 iunie şi a doua etapă va fi între 8 şi 12 iulie. Sunt convinsă că ne vom atinge ţintele pe care ni le-am propus. Noi avem o evidenţă aproximativă de la grădiniţă a elevilor pe care credem că îi vom avea la clasa pregătitoare. Aşa cum ştiţi, există şi elevi care nu împlinesc vârsta pentru clasa pregătitoare, însă în baza solicitărilor părinţilor şi în urma evaluării psihosomatice pe care o fac psihologii de la Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Olt, aceştia pot să fie înscrişi în clasa pregătitoare.

- Directorii şi primarii şi-au făcut de cap cu „titularizarea pe şcoală”, anul trecut, angajând pe cine au vrut. Anul acesta se va continua cu acest tip de „examen” sau se va reveni la forma clasică (examen naţional)?

- Nu aş spune acest lucru, că „şi-au făcut de cap”. Ar fi putut, pentru că se spunea în metodologia de mobilitatea personalului didactic că subiectele vor fi făcute în şcoli. Am ajuns în Inspectoratul Şcolar cu cinci zile înainte de acest examen, deci a trebuit să iau lucrurile ca atare. N-a fost uşor pentru că am avut 53 de centre de concurs şi au fost destul de greu de urmărit şi de gestionat. Anul acesta, se va continua acest tip de examen, tot pe centre de evaluare, dar numărul de centre de examen va fi mult mai mic, asta este la latitudinea Inspectoratului Şcolar şi intenţionăm ca atare. Pentru a nu-i pune pe drumuri pe dascălii care doresc să dea examenul de titularizare, intenţionăm să facem aceste centre în diferite zone geografice ale judeţului nostru, dar nu aşa de multe.

- Draconicele măsuri de austeritate neconstituţionale, care încalcă articolul 47 (1), din Constituţia României, luate de guvernele anterioare şi continuate de echipa Băsescu - Ponta, au afectat învăţământul de la Olt?

- În legătură cu măsurile de austeritate, care încalcă articolul la care faceţi referire, dacă au afectat învăţământul din judeţul Olt… Ne-a afectat pe fiecare. Diminuarea salariului îl afectează pe oricare dascăl. Suntem într-o perioadă grea, din punct de vedere economic şi financiar. Soluţiile ar putea veni prin implicarea a câţi mai mulţi profesori în proiecte cu finanţare externă, care ar aduce venituri. Mi-aş dori ca mult mai multe cadre didactice să fie implicate în proiecte generatoare de venituri, generatore şi de plus-valoare. Este vorba şi de calificarea dascălilor noştri, care este superioară multor categorii de personal. Se pot implica în proiectele care se derulează în şcoli şi alţii, pe lângă cei deja angajaţi în astfel de proiecte. Intenţionăm în anul şcolar viitor ca un număr mult mai mare de şcoli să aplice pentru obţinerea de Granturi (finanţare nerambursabilă) pentru dezvoltarea şcolii de la Uniunea Europeană. Dacă şcoala este implicată în acest proiect, ea trebuie să aibă o echipă de implementare a proiectului, echipa este formată din oamenii şcolii, care trebuie să fie plătiţi pentru activitatea suplimentară pe care o derulează. Prin urmare, şi acesta poate fi un lucru generator de venituri, care ne poate ajuta să trecem mai uşor peste perioada de criză.

- Ce mesaj aveţi pentru elevii, cadrele didactice şi părinţii din Olt?

- Mesajul ar fi unul simplu. Să aibă încredere în şcoală, să acorde şcolii şi dascălilor ei tot sprijinul, pentru că toţi oamenii care lucrează în şcoală doresc binele şi dezvoltarea elevilor şcolii, să înţeleagă că fără ei procesul educaţional este unul şchiop şi că avem nevoie de sprijinul lor permanent pentru a desăvârşi educaţia copiilor.

Muzeul Judeţean Olt va fi reabilitat cu peste 4,5 milioane lei

Clădirea Muzeului Judeţean Olt a fost construită în anul 1887 special pentru a fi Palatul Administrativ, sediul a mai multor instituţii judeţene, cum ar fi Consiliul Popular sau Inspectoratul Şcolar, iar între timp şi-a schimbat denumirea în Muzeul Judeţean. Prin unele intervenţii, în 1997, Guvernul României emite o hotărâre prin care impresionanta clădire intră în patrimoniul Muzeului Judeţean. Revenind în prezent, luni, 8 aprilie a.c., în sala „Europa” a Consiliului Judeţean Olt a avut loc prezentarea proiectului pe fonduri europene derulat prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, „Reabilitarea secţiilor expoziţionale la Muzeul Judeţean Olt şi amenajări peisagistice, lucrări decorative pentru evidenţierea clădirii şi a exponatelor”, care are ca obiectiv evidenţierea edificiului şi creşterea numărului de turişti. (George PIŢULESCU)

Beneficiarul, Consiliul Judeţean Olt, a obţinut finanţare în cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 5 - „Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului”, domeniul major de intervenţie 5.1 – „Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, crearea şi modernizarea infrastructurilor conexe”, suma de 4.546.589,16 lei, având ca intermediar Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Vest Oltenia. Valoarea proiectului este formată din trei sume: 3.056.967,23 lei, contribuţie nerambursabilă de la Fondul European pentru Dezvoltare Regională, 258.101,80 lei, fiind contribuţie nerambursabilă din partea Guvernului României, iar 1.231,520,13, contribuţie din partea Consiliului Judeţean Olt.

Înfrumuseţarea Muzeului Judeţean în 24 de luni
Bijuteria arhitectonică, ce a fost vizitată de oameni cunoscuţi ca Regina Maria, Carol I sau preşedintele Hexagonului, Charles de Gaulle, va fi modernizată şi mult mai atractivă până la finele anului 2014.
„Am semnat contractul de finanţare nerambursabilă pe 23 noiembrie 2012, din ziua următoare am început implementarea proiectului. Durata proiectului este de 24 de luni Până acum, totul s-a desfăşurat conform planului, iar dacă totul va merge bine şi nu apar probleme nici de acum înainte, adică se depun oferte şi nu avem contestaţii, terminăm cu evaluarea repede, într-o lună, ne putem apuca de lucrări în vară.”, a precizat Daniela Lungu, şef Serviciu Dezvoltare Regională Sud-Vest.
Obiectivele proiectului sunt: amenajarea holului principal, scării, secţiei de artă plastică, secţiei de istorie şi se are în vedere şi dotarea instituţiei cu sistem de avertizare în caz de incendiu, sistem de avertizare în caz de efracţie, sistem supraveghere video şi echipamente moderne. Primordiale sunt lucrările de amenajare peisagistică şi lucrări decorative din cadrul edificiului de cultură. Se mai vrea şi reabilitarea curţii interioare a muzeului.
Ultimele lucrări de reabilitare au avut loc în urmă cu aproape şase ani, dar ele au vizat mai mult exteriorul clădirii. Pe timpul acestor lucrări, pasionaţii de istorie nu vor fi deranjaţi de la
vizita lor prin muzeu. În acest sens, s-a lansat şi invitaţia la licitaţie
Printre altele, s-a discutat şi despre lucrările de modernizare şi reabilitare a drumului judeţean 677, limita judeţului Vâlcea – Piatra Olt, care se va încheia pe 25 aprilie. Costurile proiectului se ridică la valoarea de 26,8 milioane de lei, dintre care aproximativ 600.000 de lei a reprezentat contribuţia Consiliului Judeţean Olt.

ZdO 417

Mihail Neamţu - dialoguri vii despre „Credinţă şi raţiune”

Într-un loc plin de încărcătură spirituală, în foaierul Centrului Cultural „Eugen Ionescu”, a avut loc miercuri, 3 aprilie a.c., lansarea cărţii „Credinţă şi raţiune”, o carte în care autorul Mihail Neamţu are un dialog cu teologi sau oameni de cultură de diverse confesiuni. (George PIŢULESCU)

Mihail Neamţu, preşedintele Noii Republici, a venit la Slatina pentru a-şi lansa cea mai nouă carte: „Credinţă şi raţiune. Dialoguri, contradicţii, împăcări”. Acesta a purtat un altfel de dialog cu diverşi intelectuali: „Este o carte care vă invită la un dialog cu personalităţi”, spune autorul. Printre cei care i-au fost aproape la lansarea de carte şi au ţinut un logos au fost profesorii Ion Ţecu, preşedinte Noua Republică Olt şi Ilie Catană, profesor de filozofie.
Ion Ţecu despre Mihail Neamţu: „Aş vrea să vă spun că, în urmă cu câţiva ani, am zărit la televizor un tânăr înflăcărat în gesturi, un tânăr convingător în glas, un tânăr cu un zâmbet fermecător şi clar, şi consecvent în exprimări, în gânduri”.
„Este o plăcere deosebită pentru mine, dar şi o misiune grea să prezint această carte, în calitate de profesor de filozofie. Între filozofie şi religie a fost o tensiune, care, nu întotdeauna, a fost duioasă, aşa cum nu a fost duioasă, cum spunea preotul Rafail Noica, fiul filozofului Constantin Noica, relaţia dintre credinţă şi raţiune”, a spus prof. Ilie Catană.
Cartea, aşa cum şi-a propus autorul, îşi ţine făgăduiala afişată pe copertă, deci cuprinde un şir de dialoguri vii, cu mari personalităţi, încercând să-şi definească propriul credo. Raportul credinţă-raţiune (titlul cărţii), se divide, acceptă rând pe rând controverse, concilieri din punct de vedere critic. De asemenea, cartea este o reflectare, o căutare religioasă la care fiecare dintre noi putem da răspunsuri la întrebarea: “prin ce cale Îl putem cunoaşte mai bine pe Dumnezeu”. Totuşi, omul de pe stradă este scindat: “fie crede că nu poate crede”, “fie crede fără a cerceta”. Lucrarea are trei capitole:

Capitolul I – „Religia, cultura şi provocările modernităţii”
Aici, autorul dialoghează cu Andrei Pleşu, un erudite. Profesorul recunoaşte că a luat legătura şi cu feţe bisericeşti, dar şi cu alţi oameni de seamă. Are subcapitole interesante în care vorbeşte despre: ortodoxie, despre atenţie, fiabilitate şi altele demne de citit. Autorul rezumă un scurt dialog cu Sorin Antohi despre „secularizare, tehnologie şi spaţiul public”, cu subcapitole în care şi acesta se referă la ortodoxie, terminând cu o frumoasă pledoarie despre “modernism, utopie, modernitate”.

Capitolul II – “Convertirea personală şi farmecul Ortodoxiei”.
Mihail Neamţu începe un nou dialog despre Ortodoxia universală şi cultura occidentală cu Andrew Louth. Şi aici amintim subcapitole interesante: „Otodoxie şi latinitate”, „Religie, politică şi educaţie” şi altele. Tot autorul aminteşte şi de profesorul în medicină Hugo Tristram Engelhardth care tratează tema cărţii în subcapitolele: „Convertirea la Ortodoxie: Berlin, Constantinopol, Houston”, „Biserica şi cultura apuseană”, „Despre politică şi nihilism” şi altele. Capitolul se încheie cu un dialog întreţinut cu Bogdan Bucur, la care amintim câteva subcapitole: „Ortodoxia în parohie”, „Frumuseţea patristicii”.

Capitolul III – “Pledoarii romane”.
În ultimul capitol, autorul poartă dialoguri cu Jean-Luc Marion şi Ilaria Ramelli, despre umanitate, tehnologie, creştinism , umanitate, catolicism şi despre o istorie a religiilor.
Cartea devine o lectură folositoare prin moderaţie şi incitare.

ZdO 417

„Şcoala altfel”, o săptămână plină de activităţi în şcolile din Olt

Programul „Şcoala altfel”, care a debutat anul trecut poartă anul acesta un nou nume: „Să ştii mai multe, să fii mai bun!”. Săptămâna 1-5 aprilie a fost dedicată activităţilor cu caracter non-formal, în cadrul programului naţional organizat de Ministerul Educaţiei Naţionale.
Pe durata întregii săptămâni nu s-au organizat cursuri, ci după un orar special, diferit de cel normal. Acest program naţional are ca scop implicarea tuturor elevilor şi cadrelor didactice în activităţi care să răspundă intereselor şi preocupărilor acestora, să le pună în valoare talentele şi capacităţile lor în diferite domenii, nu neapărat în cele prezente în curricumul naţional şi să stimuleze participarea lor la acţiuni diverse, în contexte non-formale. (George PIŢULESCU)

La Şcoala Gimnazială Numărul 3, cunoscută slătinenilor din 1934 ca Şcoala Mixtă Gară, au avut loc activităţi speciale încă din prima zi.
Luni, 1 aprilie, când a debutat programul, directorul şcolii, profesor Nicu Cristina, ne-a prezentat programul activităţilor, dintre care facem cunoscute câteva. Elevii mai mici ai şcolii au fost invitaţi să vadă o tehnică de prim-ajutor, prezentată de un medic SMURD, iar majoretele şi dansatoarele din clasele mai mari au prezentat un program artistic plin de mişcare şi de ritm. Între timp, băieţii aveau o activitate sportivă pe terenul de sport al şcolii. Alţi elevi au mers la biserica Sfinţii Constantin şi Elena, vecină cu şcoala, pentru a afla tainele sărbătorii pascale, însoţiţi de profesorul de religie. Săptămâna s-a încheiat cu o activitate de curăţare şi înfrumuseţare a parcului verde din faţa şcolii, între timp ce prichindeii de la clasa pregătitoare au mers la pădurea Strehareţi, iar alţi elevi dezbăteau teme interesante la clasă despre Slatina, despre redactarea unei reviste, despre cât de distractivă poate fi fizica etc.

Activităţi în limba franceză la Liceul Văleni
Toţi elevii de la liceului din Văleni au fost angrenaţi în activităţi extracuriculare, care au avut diverse teme. Profesorii au organizat concursuri de cultură generală, bal mascat, proiecte ecologice, pictură şi multă franceză. Elevii au fost fascinaţi de temele propuse de profesorul de limba franceză, doamna Zamfir Floarea, care i-a invitat pe copii la jocuri de cuvinte sau melodii improvizate. Directorul instituţiei, doamna Nicoleta Grigore, i-a încurajat pe elevi în proiectele lor şi s-a arătat mulţumită de vastul program al activităţilor propuse şi realizate de cadrele didactice al liceului.

ZdO 416