Pe B1 Tv, în curând, va da un interviu în exclusivitate mama lui Ştefan cel Mare.
28 februarie 2013
Antena 3 - RTV, războiul continuă. Bătălia mamelor
Războiul dintre Antena 3 şi RTV, ambele televiziuni USL-iste, este pe viaţă şi pe moarte. În această seară, televiziunile au scos mamele la înaintare. Pe Antena 3, mama lui Victor Ponta, premierul României, dă din casă (doar ce vrea fiul), pe RTV, mama cămătarilor dă şi ea, dar trece la caiet şi va cere dobândă.
Pe B1 Tv, în curând, va da un interviu în exclusivitate mama lui Ştefan cel Mare.
Pe B1 Tv, în curând, va da un interviu în exclusivitate mama lui Ştefan cel Mare.
Ziarul de Olt ► A venit primăvara ! Mărţişorul la olteni, istoric şi obiceiuri
S-a dus şi luna februarie, ultima lună de iarnă şi, potrivit vestitorilor primăverii: Dragobete, ghioceii şi mărţişorul, din 1 martie începe primăvara. Mărţişorul, acest simbol al renaşterii naturii, al anotimpului care readuce păsările călătoare, al florilor care doresc a înflori, este, din vremuri străvechi, un dar ce simbolizează unitatea şi eternitatea. Despre mărţişor avem de discutat şi asta vom face acum. (George PIŢULESCU)
1 martie - „Dragobete” sau „Cap de primăvară”
Mărţişorul are o poveste care începe încă de acum 8000 de ani. Unele cercetări arheologice atestă existenţa unor mărţişoare, care erau nişte pietricele vopsite în alb şi roşu. În calendarul vechi, data de 1 martie era prima zi din an, denumită „Cap de primăvară”. Conform unor alte documente istorice, 1 martie era ziua de Dragobete, zeul iubirii. În alte scrieri, primăvara începea pe 24 februarie.
Semnificaţia şi etimologia mărţişorului
Şnurul este format din două fire: unul alb şi unul roşu. Se spune că Baba Dochia, în timp ce urca cu oile pe munte, torcea cele două fire. Firul alb era simbolul iernii, care se încheie şi firul roşu reprezintă vara ce tocmai stă să înceapă. Iarna împletită cu vara dădea denumirea de primăvară. Împletirea celor două fire se regăseşte şi în steagul căluşarilor, joc tineresc. Mărţişorul este, fără doar şi poate, singurul obicei pur românesc, care nu se regăseşte în alte ţări şi nici nu a fost preluat. Termenul de „mărţişor” vine de la latinescul „martius”, adică denumirea veche a lunii martie, care apoi s-a numit marţi. Tinerii îşi ofereau „marţi”, o monedă sau o pietricică legate cu un şnur format din două fire: alb şi roşu. În timp, termenul s-a diminutivat şi s-a schimbat în mărţişor, pe care astăzi îl oferim şi din obligaţie, lăsând în urmă pura simbolistică şi adevăratul mesaj al dăruirii unui „marţi”.
Mărţişorul pe meleaguri oltene
În zona noastră, mărţişorul şi-a făcut apariţia prin secolul al XIX-lea. În Oltenia, fetele mari erau cele care primeau mărţişoare, pentru că le simboliza puritatea şi dragostea platonică pe care o simţeau în tăcere faţă de unii flăcăi.
Obiceiuri de mărţişor
În Olt se obişnuia ca mărţişorul să fie dăruit dimineaţa femeilor şi fetelor din casă, apoi la cunoştinţe. Mărţişorul are diferite forme şi este obligatoriu însoţit de un şnur. Fetele leagă un şnur de mâna băiatului şi invers, ca aceştia să nu fie singuri peste an şi să fie feriţi de cele rele. După ce se încheia luna, şnururile erau legate la copaci sau flori. Se spune că luna martie este luna vrăjilor puternice şi că se prind cel mai bine de cel care este destinatarul lor. Dar şnurul are puterea de a fi un scut împotriva acestor practici psihotice. În dimineaţa de 1 martie, tinerii se spălau cu apa de la ultima zăpadă din iarnă, ca să fie tineri şi frumoşi mereu.
Cele nouă babe sau cele nouă cojoace ale Babei Dochia
În unele zone se pomeneşte de nouă babe diferite, cu caractere opuse. Fiecărei zi îi revenea câte o babă. În tradiţie se spune că aşa cum îţi este baba, aşa ţi-e sufletul şi îţi va merge bine sau rău. Dacă vremea este frumoasă, anul va fi unul bun. Aţi prins ideea.
În zonele Oltului, Baba Dochia este o emblemă a bătrânei care purta nouă cojoace. Ea renunţa la câte unul în fiecare zi din noul an. Renunţând la toate, bătrâna a încremenit pe vârful muntelui, cum spune legenda. Cum ne aflăm baba? Simplu! Dacă suntem născuţi pe 1, baba noastră va fi prima. Dacă suntem născuţi pe 26, vom face puţină matematică: 2+6=8, ceea ce înseamnă că baba noastră va fi pe 8 martie. Pentru cei născuţi pe 29, calcului este următorul: 2+9=11; 1+1=2, adică baba va fi pe 2 martie.
1 Martie, deşi este una „made în România”, sărbătoarea a împrumutat spiritul comercial din străinătate, devenind o ocazie de a cheltui mulţi bani pe tot felul de artizanate sau obiecte care nu mai au legătură cu purul mărţişor. Doar şnurul bicolor aminteşte de această sărbătoare mioritică.
1 martie - „Dragobete” sau „Cap de primăvară”
Mărţişorul are o poveste care începe încă de acum 8000 de ani. Unele cercetări arheologice atestă existenţa unor mărţişoare, care erau nişte pietricele vopsite în alb şi roşu. În calendarul vechi, data de 1 martie era prima zi din an, denumită „Cap de primăvară”. Conform unor alte documente istorice, 1 martie era ziua de Dragobete, zeul iubirii. În alte scrieri, primăvara începea pe 24 februarie.
Semnificaţia şi etimologia mărţişorului
Şnurul este format din două fire: unul alb şi unul roşu. Se spune că Baba Dochia, în timp ce urca cu oile pe munte, torcea cele două fire. Firul alb era simbolul iernii, care se încheie şi firul roşu reprezintă vara ce tocmai stă să înceapă. Iarna împletită cu vara dădea denumirea de primăvară. Împletirea celor două fire se regăseşte şi în steagul căluşarilor, joc tineresc. Mărţişorul este, fără doar şi poate, singurul obicei pur românesc, care nu se regăseşte în alte ţări şi nici nu a fost preluat. Termenul de „mărţişor” vine de la latinescul „martius”, adică denumirea veche a lunii martie, care apoi s-a numit marţi. Tinerii îşi ofereau „marţi”, o monedă sau o pietricică legate cu un şnur format din două fire: alb şi roşu. În timp, termenul s-a diminutivat şi s-a schimbat în mărţişor, pe care astăzi îl oferim şi din obligaţie, lăsând în urmă pura simbolistică şi adevăratul mesaj al dăruirii unui „marţi”.
Mărţişorul pe meleaguri oltene
În zona noastră, mărţişorul şi-a făcut apariţia prin secolul al XIX-lea. În Oltenia, fetele mari erau cele care primeau mărţişoare, pentru că le simboliza puritatea şi dragostea platonică pe care o simţeau în tăcere faţă de unii flăcăi.
Obiceiuri de mărţişor
În Olt se obişnuia ca mărţişorul să fie dăruit dimineaţa femeilor şi fetelor din casă, apoi la cunoştinţe. Mărţişorul are diferite forme şi este obligatoriu însoţit de un şnur. Fetele leagă un şnur de mâna băiatului şi invers, ca aceştia să nu fie singuri peste an şi să fie feriţi de cele rele. După ce se încheia luna, şnururile erau legate la copaci sau flori. Se spune că luna martie este luna vrăjilor puternice şi că se prind cel mai bine de cel care este destinatarul lor. Dar şnurul are puterea de a fi un scut împotriva acestor practici psihotice. În dimineaţa de 1 martie, tinerii se spălau cu apa de la ultima zăpadă din iarnă, ca să fie tineri şi frumoşi mereu.
Cele nouă babe sau cele nouă cojoace ale Babei Dochia
În unele zone se pomeneşte de nouă babe diferite, cu caractere opuse. Fiecărei zi îi revenea câte o babă. În tradiţie se spune că aşa cum îţi este baba, aşa ţi-e sufletul şi îţi va merge bine sau rău. Dacă vremea este frumoasă, anul va fi unul bun. Aţi prins ideea.
În zonele Oltului, Baba Dochia este o emblemă a bătrânei care purta nouă cojoace. Ea renunţa la câte unul în fiecare zi din noul an. Renunţând la toate, bătrâna a încremenit pe vârful muntelui, cum spune legenda. Cum ne aflăm baba? Simplu! Dacă suntem născuţi pe 1, baba noastră va fi prima. Dacă suntem născuţi pe 26, vom face puţină matematică: 2+6=8, ceea ce înseamnă că baba noastră va fi pe 8 martie. Pentru cei născuţi pe 29, calcului este următorul: 2+9=11; 1+1=2, adică baba va fi pe 2 martie.
1 Martie, deşi este una „made în România”, sărbătoarea a împrumutat spiritul comercial din străinătate, devenind o ocazie de a cheltui mulţi bani pe tot felul de artizanate sau obiecte care nu mai au legătură cu purul mărţişor. Doar şnurul bicolor aminteşte de această sărbătoare mioritică.
Ziarul de Olt ► Ce mai fac ai noştri prin parlament? Analiza primelor două luni din mandatele parlamentarilor olteni
O vorbă veche spune: „Începutul e mai greu”, pentru unii, dar pentru alţii nu este la fel de greu, pentru că mai au experienţă de parlamentar în spate sau chiar s-au dus acolo să facă treabă. Unii aleşi ai judeţului Olt s-au acomodat cu statutul de parlamentar, poate prea mult, că nici nu se grăbesc să se mişte până la tribuna Camerei din care fac parte, pentru a spune ceva. Când nu au „activitate în teritoriu”, cei care au fost trimişi de olteni să reprezinte prima putere în stat mai au şi iniţiative, care pot deveni legi în folosul patriei. Vă prezentăm, în continuare, o analiză sintetizată a activităţii deputaţilor şi senatorilor de Olt, în perioada scursă de la începutul sesiunii parlamentare până în prezent. (George PIŢULESCU)
Deputaţi
Emil Moţ - Colegiul I
A vorbit doar o dată şi asta doar în ziua depunerii jurământului. Şi totuşi, dacă tot n-a vorbit deloc până acum, la votul electronic ne-a arătat că se pricepe, votând cu „da” în majoritatea cazurilor. În schimb, alesul slătinenilor este interesat de proiectele colegilor săi, unde se regăseşte drept susţinător al acestora.
Daniel Bărbulescu - Colegiul II
Deputatul a luat cuvântul de două ori în plen: la depunerea jurământului şi o declaraţie politică despre necesitatea unei noi Constituţii. În plus, nişte iniţiative legislative aşteaptă să fie propuse. Agenda deputatului Bărbulescu este plină. Până acum, poate nu a sosit momentul propice pentru promovarea unor acte normative care să facă viaţa mai bună celor care au votat, pe linie, USL.
Florin Iordache - Colegiul III
A folosit microfonul Camera Deputaţilor de şapte ori în patru şedinţe. Mai mult, deputatul oltean a făcut şi patru propuneri legislative. Şi asta în condiţiile în care deputatul este şi preşedinte al Comisiei de Muncă din Camera Deputaţilor. Acolo unde, deşi nu se simte în largul său, se achită cu brio de obligaţii.
Virgil Delureanu - Colegiul IV
Cu nicio iniţiativă legislativă până acum, deputatul Virgil Delureanu a luat cuvântul doar o dată, însemnând depunerea jurământului. La prezenţa de dimineaţă, Delureanu răspunde de fiecare dată „prezent” şi este, până acum, în topul celor care se achită corect faţă de prima obligaţie a unui parlamentar: participarea la dezbaterile din Camera Deputaţilor.
Dan Ciocan - Colegiul V
Deputatul Dan Ciocan, alesul caracalenilor şi al comunelor riverane municipiului, este interesat să contribuie, activ, la elaborarea unui cadru legal, necesar susţinerii agriculturii. Consultările sale din ultima perioadă cu reprezentanţi din mediul universitar vor forma, în perioada imediat următoare, proiectele unor legi de care este nevoie.
Dumitru Niculescu - Colegiul V
Al doilea deputat al colegiului V a luat cuvântul de două ori în plen şi are o propunere legislativă la activ. Mai mult, Dumitru Niculescu ar fi pe cale să susţină un proiect de lege inedit: în România să nu se fure timp de un an. În acest fel s-ar constitui fondul necesar pentru acoperirea deficitului bugetar, cât şi pentru plata anticipată a ratelor la creditul luat de România de la Fondul Monetar.
Gigel Ştirbu – Colegiul VI
Deputatul a vorbit de şase ori în plen, dintre care două declaraţii au fost politice. Din cauză că este prezent prin studiourile televiziunii de ştiri a mogulului conservator, acesta nu s-a grăbit cu iniţiativele legislative. Mai mult, prins cu activitatea de la Comisia de Cultură, acolo unde este preşedinte, dar şi cu aranjatul meselor la Congresul PNL, Ştirbu e pe cale să susţină proiecte care să aducă plus-valoare firmelor care construiesc garduri la cimitire şi capele la bisericile săteşti.
Alexandru Stănescu - Colegiul VII
În primele două luni de mandat, deputatul nu a vrut să vorbească prea mult, în afară de depunerea jurământului. Până acum, nici cu iniţiativele legislative nu se grăbeşte. Este la primul mandat, iar perioada de acomodare poate fi mai lungă. Cunoaşte fenomenul agriculturii intensive şi s-a alăturat deja grupului de specialişti care vrea să emită legi în acest sens.
Luminiţa Adam - Colegiu VII
Deputatul PP-DD, singura reprezentantă a sexului feminin din Olt în parlament, a luat cuvântul de trei ori şi poate va veni şi cu nişte iniţiative legislative. Deşi este foarte greu de pe poziţia de opozant al puterii care ascultă punctele de vedere ale adversarilor politici, dar face tot ca ea…
Senatori
Darius Vâlcov – Colegiul I
Pus pe treabă şi în Senat, fostul primar al Slatinei a vorbit de 21 de ori în plen. Din acest punct de vedere este cel mai activ parlamentar de Olt. ocupat cu treburile curente al Comisiei pentru Administraţie, Organizarea Teritoriului şi Protecţia Mediului, senatorul Darius Vâlcov promite şi iniţiative legislative, adaptate misiunii sale.
Mihai Niţă – Colegiul II
Conservatorul a rostit doar jurământul în plen şi nu are nici o iniţiativă legislativă depusă, semn că se pregăteşte pentru mai târziu. E normală o prudenţă din partea sa, atâta timp cât, până acum, activitatea sa în mandatul trecut a fost una chibzuită şi atentă la bunul mers al activităţii curente din Senatul României.
Dan Şova – Colegiul III
Preocupat cu portofoliul de la Marile Proiecte, deputatul vorbeşte mai mult în guvern, pentru că în Senat a luat cuvântul doar de două ori şi nu a depus, încă, o iniţiativă legislativa. În plan public, senatorul Dan Şova a declarat război Americii, atunci când i-a luat la întrebări pe cei de la Bechtel. Urmează invazia trupelor de ocupaţie, iar odată cuceriţi de americani, trebuie să ne aducă la nivelul lor de trai! Şi asta să le iasă din cap capitalismul de cumetrie…
Teiu Păunescu – Colegiul III
Singurele cuvinte spuse de senatorul poporului sunt acelea din jurământ şi (încă) nu s-a gândit la nici o iniţiativă legislativă. Probabil senatorul este în convalescenţă după corecţia primită în campania electorală de la alegerile parţial anticipate din Slatina, atunci când a primit nişte masaje stradale în zona dorsală. De la oltenii noştri.
Deputaţi
Emil Moţ - Colegiul I
A vorbit doar o dată şi asta doar în ziua depunerii jurământului. Şi totuşi, dacă tot n-a vorbit deloc până acum, la votul electronic ne-a arătat că se pricepe, votând cu „da” în majoritatea cazurilor. În schimb, alesul slătinenilor este interesat de proiectele colegilor săi, unde se regăseşte drept susţinător al acestora.
Daniel Bărbulescu - Colegiul II
Deputatul a luat cuvântul de două ori în plen: la depunerea jurământului şi o declaraţie politică despre necesitatea unei noi Constituţii. În plus, nişte iniţiative legislative aşteaptă să fie propuse. Agenda deputatului Bărbulescu este plină. Până acum, poate nu a sosit momentul propice pentru promovarea unor acte normative care să facă viaţa mai bună celor care au votat, pe linie, USL.
Florin Iordache - Colegiul III
A folosit microfonul Camera Deputaţilor de şapte ori în patru şedinţe. Mai mult, deputatul oltean a făcut şi patru propuneri legislative. Şi asta în condiţiile în care deputatul este şi preşedinte al Comisiei de Muncă din Camera Deputaţilor. Acolo unde, deşi nu se simte în largul său, se achită cu brio de obligaţii.
Virgil Delureanu - Colegiul IV
Cu nicio iniţiativă legislativă până acum, deputatul Virgil Delureanu a luat cuvântul doar o dată, însemnând depunerea jurământului. La prezenţa de dimineaţă, Delureanu răspunde de fiecare dată „prezent” şi este, până acum, în topul celor care se achită corect faţă de prima obligaţie a unui parlamentar: participarea la dezbaterile din Camera Deputaţilor.
Dan Ciocan - Colegiul V
Deputatul Dan Ciocan, alesul caracalenilor şi al comunelor riverane municipiului, este interesat să contribuie, activ, la elaborarea unui cadru legal, necesar susţinerii agriculturii. Consultările sale din ultima perioadă cu reprezentanţi din mediul universitar vor forma, în perioada imediat următoare, proiectele unor legi de care este nevoie.
Dumitru Niculescu - Colegiul V
Al doilea deputat al colegiului V a luat cuvântul de două ori în plen şi are o propunere legislativă la activ. Mai mult, Dumitru Niculescu ar fi pe cale să susţină un proiect de lege inedit: în România să nu se fure timp de un an. În acest fel s-ar constitui fondul necesar pentru acoperirea deficitului bugetar, cât şi pentru plata anticipată a ratelor la creditul luat de România de la Fondul Monetar.
Gigel Ştirbu – Colegiul VI
Deputatul a vorbit de şase ori în plen, dintre care două declaraţii au fost politice. Din cauză că este prezent prin studiourile televiziunii de ştiri a mogulului conservator, acesta nu s-a grăbit cu iniţiativele legislative. Mai mult, prins cu activitatea de la Comisia de Cultură, acolo unde este preşedinte, dar şi cu aranjatul meselor la Congresul PNL, Ştirbu e pe cale să susţină proiecte care să aducă plus-valoare firmelor care construiesc garduri la cimitire şi capele la bisericile săteşti.
Alexandru Stănescu - Colegiul VII
În primele două luni de mandat, deputatul nu a vrut să vorbească prea mult, în afară de depunerea jurământului. Până acum, nici cu iniţiativele legislative nu se grăbeşte. Este la primul mandat, iar perioada de acomodare poate fi mai lungă. Cunoaşte fenomenul agriculturii intensive şi s-a alăturat deja grupului de specialişti care vrea să emită legi în acest sens.
Luminiţa Adam - Colegiu VII
Deputatul PP-DD, singura reprezentantă a sexului feminin din Olt în parlament, a luat cuvântul de trei ori şi poate va veni şi cu nişte iniţiative legislative. Deşi este foarte greu de pe poziţia de opozant al puterii care ascultă punctele de vedere ale adversarilor politici, dar face tot ca ea…
Senatori
Darius Vâlcov – Colegiul I
Pus pe treabă şi în Senat, fostul primar al Slatinei a vorbit de 21 de ori în plen. Din acest punct de vedere este cel mai activ parlamentar de Olt. ocupat cu treburile curente al Comisiei pentru Administraţie, Organizarea Teritoriului şi Protecţia Mediului, senatorul Darius Vâlcov promite şi iniţiative legislative, adaptate misiunii sale.
Mihai Niţă – Colegiul II
Conservatorul a rostit doar jurământul în plen şi nu are nici o iniţiativă legislativă depusă, semn că se pregăteşte pentru mai târziu. E normală o prudenţă din partea sa, atâta timp cât, până acum, activitatea sa în mandatul trecut a fost una chibzuită şi atentă la bunul mers al activităţii curente din Senatul României.
Dan Şova – Colegiul III
Preocupat cu portofoliul de la Marile Proiecte, deputatul vorbeşte mai mult în guvern, pentru că în Senat a luat cuvântul doar de două ori şi nu a depus, încă, o iniţiativă legislativa. În plan public, senatorul Dan Şova a declarat război Americii, atunci când i-a luat la întrebări pe cei de la Bechtel. Urmează invazia trupelor de ocupaţie, iar odată cuceriţi de americani, trebuie să ne aducă la nivelul lor de trai! Şi asta să le iasă din cap capitalismul de cumetrie…
Teiu Păunescu – Colegiul III
Singurele cuvinte spuse de senatorul poporului sunt acelea din jurământ şi (încă) nu s-a gândit la nici o iniţiativă legislativă. Probabil senatorul este în convalescenţă după corecţia primită în campania electorală de la alegerile parţial anticipate din Slatina, atunci când a primit nişte masaje stradale în zona dorsală. De la oltenii noştri.
ZdO ► Tudor Gheorghe la el acasă... la Izbiceni. Premiera naţională a spectacolului „Ce-am avut şi ce-am pierdut”, un adevărat succes
Centrul Cultural care poartă numele cetăţeanului de onoare al comunei Izbiceni, artistul Tudor Gheorghe, a fost gazda premierei naţionale a spectacolului „Ce-am avut şi ce-am pierdut”, care a avut loc pe data de 22 februarie a.c., ora 19:00 , dovedindu-se un eveniment aparte şi cu o încărcare spirituală semnificativă.
Pe lângă un spectacol pe versurile poemelor lui Marin Sorescu, evenimentul a avut şi un scop caritabil: strângerea de bani pentru Cătălin, un băieţel bolnav de leucemie din Corabia. Mai mult de 200 de persoane au asistat la spectacolul organizat în sala de spectacole a centrului, caldă şi la propriu, şi la figurat.
Primarul comunei Izbiceni, Mircea Velica, s-a arătat bucuros de vizita artistului şi a declarat că Tudor Gheorghe a fost primit cu braţele deschise de cetăţenii comunei şi nu numai. Tudor Gheorghe a dorit ca prima reprezentaţie a spectacolului să fie pe scena Centrului Cultural din Izbiceni. Artistul va susţine acelaşi spectacol şi la Sala Palatului din Bucureşti, pe 1 aprilie, ora 19:00.
Sala centrului cultural din localitate a fost realmente neîncăpătoare, iar spectacolul a fost prilejul de lansare a unei dezbateri la care invitatul lui Victor Ciutacu a fost, imediat după concert, la Izbiceni, Tudor Gheorghe. Emisiunea cu pricina a transmis înregistrări din concertul care este de departe până acum, cel mai important eveniment cultural desfăşurat de la începutul anului şi până în prezent în judeţul Olt. (George PIŢULESCU)
Pe lângă un spectacol pe versurile poemelor lui Marin Sorescu, evenimentul a avut şi un scop caritabil: strângerea de bani pentru Cătălin, un băieţel bolnav de leucemie din Corabia. Mai mult de 200 de persoane au asistat la spectacolul organizat în sala de spectacole a centrului, caldă şi la propriu, şi la figurat.
Primarul comunei Izbiceni, Mircea Velica, s-a arătat bucuros de vizita artistului şi a declarat că Tudor Gheorghe a fost primit cu braţele deschise de cetăţenii comunei şi nu numai. Tudor Gheorghe a dorit ca prima reprezentaţie a spectacolului să fie pe scena Centrului Cultural din Izbiceni. Artistul va susţine acelaşi spectacol şi la Sala Palatului din Bucureşti, pe 1 aprilie, ora 19:00.
Sala centrului cultural din localitate a fost realmente neîncăpătoare, iar spectacolul a fost prilejul de lansare a unei dezbateri la care invitatul lui Victor Ciutacu a fost, imediat după concert, la Izbiceni, Tudor Gheorghe. Emisiunea cu pricina a transmis înregistrări din concertul care este de departe până acum, cel mai important eveniment cultural desfăşurat de la începutul anului şi până în prezent în judeţul Olt. (George PIŢULESCU)
27 februarie 2013
Naarghita, naazuk saa phuul hai tuu...
Într-o traducere făcută de un site: Naarghita, ești ca o delicată floare. Indianca din Vrancea, Maria Amarghioalei, a murit așa cum mor artiștii români: singuri, săraci şi cu multe planuri.
O melodie preferată pe care o ascultam la pick-up când eram pici:
NAARGHITA - EK PHOOL DO MALI(O floare si doi gradinari)
La revedere, Naarghita!
O melodie preferată pe care o ascultam la pick-up când eram pici:
NAARGHITA - EK PHOOL DO MALI(O floare si doi gradinari)
La revedere, Naarghita!
25 februarie 2013
21 februarie 2013
ZdO ► Premiera naţională la Izbiceni a spectacolului „Ce-am avut şi ce-am pierdut”. „Merg şi eu la casa mea… la Izbiceni”(Tudor Gheorghe)
Tudor Gheorghe, „Cetăţean de onoare“ al comunei Izbiceni, susţine concertul
„Ce-am avut şi ce-am pierdut”, pe 22 februarie 2013, ora 19.00, la centrul cultural din comună ce-i poartă numele. Banii câştigaţi în urma concertului merg la Cătălin, un puşti aflat într-o cumpănă a vieţii...
Artistul iubeşte foarte mult comuna Izbiceni şi a ţinut să facă o donaţie pentru Centrul Cultural ce-i poartă numele, un stâlp de rezistenţă al culturii oltene, într-o mare de mediocritate.
Spectacolul este o avanpremieră pentru cel care va fi susţinut de acelaşi autor pe 1 aprilie, la Bucureşti – Sala Palatului. Şi, iată, oltenii de la Izbiceni au un motiv de mândrie aparte: stagiunea de primăvară a lui Tudor Gheorghe începe în sat, la ei, acolo unde, în faţa acestei dovezi, se poate spune că se dă ora exactă a culturii naţionale.
Altfel, ori de câte ori are ocazia, Tudor Gheorghe ţine să le reamintească prietenilor săi din toată lumea: „Merg şi eu la casa mea... la Izbiceni”. (George PIŢULESCU)
„Ce-am avut şi ce-am pierdut”, pe 22 februarie 2013, ora 19.00, la centrul cultural din comună ce-i poartă numele. Banii câştigaţi în urma concertului merg la Cătălin, un puşti aflat într-o cumpănă a vieţii...
Artistul iubeşte foarte mult comuna Izbiceni şi a ţinut să facă o donaţie pentru Centrul Cultural ce-i poartă numele, un stâlp de rezistenţă al culturii oltene, într-o mare de mediocritate.
Spectacolul este o avanpremieră pentru cel care va fi susţinut de acelaşi autor pe 1 aprilie, la Bucureşti – Sala Palatului. Şi, iată, oltenii de la Izbiceni au un motiv de mândrie aparte: stagiunea de primăvară a lui Tudor Gheorghe începe în sat, la ei, acolo unde, în faţa acestei dovezi, se poate spune că se dă ora exactă a culturii naţionale.
Altfel, ori de câte ori are ocazia, Tudor Gheorghe ţine să le reamintească prietenilor săi din toată lumea: „Merg şi eu la casa mea... la Izbiceni”. (George PIŢULESCU)
Ziarul de Olt ► Expoziţie fotografică şi „D’ale carnavalului”, la Centrul Cultural „Eugen Ionescu”
Joi a fost o zi plină de evenimente culturale la Centrul Cultural „Eugen Ionescu”, acolo unde, pentru început, a avut loc o expoziţie de fotografie, iar mai târziu, pe scenă, s-a jucat o piesă de teatru semnată de Ioan Luca Caragiale.
Organizatorii evenimentelor, Primăria Municipiului Slatina, Asociaţia Culturală Center Inter Art, în colaborare cu Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Olt şi Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud, le-au oferit consumatorilor de artă fotografică expoziţia „Made in Romania“. Lucrările aparţin artistului fotograf Robert Kovacs, din Bistriţa-Năsăud, câştigătorul Medaliei de Aur la Salonul Naţional de Artă Fotografică „Etnografica“. Vernisajul a avut loc la ora 17.00.
O oră mai târziu, actorii Constantin Cotimanis, Cătălina Mustaţă, Mirela Vaju, Gabriel Duţu, Liviu Cheloiu, George Constantinescu, Sebastian Bălăşoiu, George Buică şi Cristian Olaru au intrat în pielea personajelor din piesa de teatru caragialiană „D’ale carnavalului”.
Aşadar, iată că şi de această dată, ca în multe alte ocazii, la Centrul Cultural „Eugen Ionescu” din Slatina, iubitorilor de artă şi teatru le-au fost oferite surprize noi, mulţi dintre ei aşteptând cu mare interes fiecare eveniment oferit de reprezentanţii centrului oltean... (George PIŢULESCU)
Organizatorii evenimentelor, Primăria Municipiului Slatina, Asociaţia Culturală Center Inter Art, în colaborare cu Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Olt şi Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud, le-au oferit consumatorilor de artă fotografică expoziţia „Made in Romania“. Lucrările aparţin artistului fotograf Robert Kovacs, din Bistriţa-Năsăud, câştigătorul Medaliei de Aur la Salonul Naţional de Artă Fotografică „Etnografica“. Vernisajul a avut loc la ora 17.00.
O oră mai târziu, actorii Constantin Cotimanis, Cătălina Mustaţă, Mirela Vaju, Gabriel Duţu, Liviu Cheloiu, George Constantinescu, Sebastian Bălăşoiu, George Buică şi Cristian Olaru au intrat în pielea personajelor din piesa de teatru caragialiană „D’ale carnavalului”.
Aşadar, iată că şi de această dată, ca în multe alte ocazii, la Centrul Cultural „Eugen Ionescu” din Slatina, iubitorilor de artă şi teatru le-au fost oferite surprize noi, mulţi dintre ei aşteptând cu mare interes fiecare eveniment oferit de reprezentanţii centrului oltean... (George PIŢULESCU)
Ziarul de Olt ► Dragobete iubeşte olteneşte
Iubirea este unul dintre cele mai puternice şi frumoase sentimente care a putut uni oamenii. Iubirea trebuia şi ea sărbătorită, iar îndrăgostiţii nu au stat mult să se gândească şi au început să creadă în zeii care simbolizau sentimentul (Cupidon în mitologia romană sau Eros în mitologia greacă) şi au ales zile în care să-i sărbătorească pe aceştia. Nici românii nu au fost mai prejos şi au început să creadă într-un zeu al iubirii: Dragobete. (George PIŢULESCU)Dragobete, zeul iubirii
Dragobete Iovan, numit de români „zeul iubirii”, este sărbătorit pe 24 februarie. Într-un document redactat de filologul Bogdan Petriceicu Hasdeu se precizează că data sărbătoririi Dragobetelui era 1 martie. La început a fost „Rogobete”, apoi „Bragobete” şi „Bragovete”, dar oltenii, mereu isteţi, l-au denumit Dragobete. Numele său este de origine slavă şi este format din „drag” şi „bete”, cel din urmă fiind un termen oltenesc pentru „mulţime”.
Legendele fiului Babei Dochia
Se spune că este fiul Babei Dochia, cea cu nouă cojoace, care ar fi fiica lui Decebal. Personajul din mitologia populară este un tânăr patron al dragostei. Dragobete era un fecior frumos şi înalt, fiind încarnarea unui înger în trup de om. O altă legendă spune că Dragobete se numea, de fapt, Dragomir şi era ciobanul Babei Dochia, care avea grijă de oile acesteia.
Tradiţii şi ritualuri de împerechere
Despre tradiţiile din zona noastră ne-a povestit Claudia Balaş, etnograf la Muzeului Judeţean Olt. Sărbătoarea în judeţul Olt scoate la iveală un ritual de înfrăţire şi de legământ. Fetele oltence obişnuiau să arunce grâne pe acoperişul casei şi să hrănească păsările cerului, numite şi păsările iubirii. Fecioarele legau prietenii pe viaţă cu alte fete din sat, această legătură numindu-se „însurăţire”, iar băieţii se înfrăţeau. Legământul era unul pe viaţă şi dacă murea unul dintre ei, la mormântul celui plecat cereau dezlegarea pentru a se putea înfrăţi cu altcineva. Tinerii satului obişnuiau să urce pe un deal unde exista şi o pădure, culegeau ramuri sau flori înmugurite pe care le puneau fetelor la ureche şi se strângeau în grupe de vârste, de la cei mai tineri la cei mai bătrâni chiar. Florile erau cadourile pe care fetele le acceptau doar de la băieţii pe care îi plăceau şi îi doreau ca iubiţi. Părinţii tinerilor, dar şi sătenii se uitau cu cine coborau fetele din pădure, iar acest lucru însemna că deja s-a format cuplul. După asta, începeau discuţiile între părinţii tinerilor, care erau sau nu de acord cu logodna fiilor lor. În ziua de Dragobete nu era voi să se sacrifice nicio pasăre, pentru că era semn rău. Fetele care erau singure de Dragobete obişnuiau să stea la poartă, să vadă un bărbat trecând şi să vorbească cu el sau să dea mâna cu acesta. Se spunea că cine este singur de Dragobete va fi singur tot anul. Sărbătoarea nu era numai pentru tineri, ci şi pentru cei deja căsătoriţi, care-şi reînnoiau legământul.
20 februarie 2013
Romania Liberă ► Biografiile liderilor secolului XX
O colecţie foarte frumoasă şi interesantă începe de azi. România Liberă dă startul unei colecţii formate din şase volume. Fiecare volum va costa 10 lei.
Mussolini – 20 februarie
Hitler – 27 februarie
Stalin - 6 martie
Mao Zedong - 13 martie
Che Guevara - 20 martie
Kennedy - 27 martie
Mussolini – 20 februarie
Hitler – 27 februarie
Stalin - 6 martie
Mao Zedong - 13 martie
Che Guevara - 20 martie
Kennedy - 27 martie
19 februarie 2013
Parcul Comercial Altex şi Kaufland 2... Pentru cine?
În Slatina se va construi un retail park - mai pe româneşte "parc comercial". "Supermarketul" Altex se va construi lângă Kaufland. Un nou Kaufland va fi construit pe fostul loc al Competrol, de pe Artileriei. Primăria e bucuroasă, pentru că se creează noi locuri de muncă. Le creăm, dar cine va face cozi şi va umple giga-magazinele? Puterea de cumpărare este foarte scăzută, şomajul e în creştere. Nu zic că nu ar fi bune aceste magazine, dar deja avem două Lidl, două Billa, un Penny şi un Profi. Mai rămâne să avem un Auchan, Carrefour şi un mall (Slatina Plaza trebuia deschis anul acesta, dar încă nici lucrările nu au început).
 |
| foto: alba24.ro |
16 februarie 2013
Libertatea ► Filme animate Disney
Libertatea continuă să ofere filme clasice marca Disney. Din 20 februarie, la un preţ de 12,99 lei/dvd, ziarul oferă următoarele producţii animate:
Regele Leu I – 20 februarie
Regele Leu II – 27 februarie
Regele Leu III – 6 martie
Fratele Urs I – 13 martie
Fratele Urs II – 20 martie
Bambi I – 27 martie
Bambi II – 3 aprilie
Regele Leu I – 20 februarie
Regele Leu II – 27 februarie
Regele Leu III – 6 martie
Fratele Urs I – 13 martie
Fratele Urs II – 20 martie
Bambi I – 27 martie
Bambi II – 3 aprilie
14 februarie 2013
Ziarul de Olt ► File de poveste. Slatina, oraşul care se oglindeşte în Olt
Municipiul Slatina, capitala judeţului Olt, un aşezământ încărcat de istorie şi un oraş în plin zbor al dezvoltării, este un muzeu în aer liber, lăudându-se cu unul dintre puţinele centre vechi din ţară în care se află clădiri-monument. Pentru a intra în lumea minunată a Slatinei de altădată, trebuie să păşim în templul culturii olteneşti şi să cunoaştem rădăcinile istoriei oraşului, dar şi a universului judeţului Olt. Poftiţi în judeţul Olt! Poftiţi în Slatina! (George PIŢULESCU)
Scurt istoric
Denumirea de Slatina are origini slave, formându-se din cuvintele „slam”, ceea ce înseamnă sărat şi „tina” – pământ. Slatina, pământ sărat, datorat faptului că Oltul „spală” pământul vestic al urbei cu apa sa sărată. O altă variantă este aceea că Slatina era încadrată între coline, ca şi cum ar fi fost o strachină şi de aici „Strachina”. Însă prima variantă este plauzibilă, deoarece denumirea de Slatina este purtată cu mult înainte de localităţi şi locuri importante, mai ales în ţările vorbitoare de limbi slave: Ucraina, Bulgaria, Serbia, Croaţia, Slovenia, Slovacia, Cehia şi chiar în ţara Führerului. Descoperirile arheologice arată că Slatina exista încă din perioada neolitică (aprox. 5500-4700 îHr), iar celebra atestare documentară a pornit de la hrisovul prin care domnitorul Vladislav I Vlaicu i-a făcut pe braşoveni prietenii noştri, scutindu-i de taxa de vamă, ceea ce înseamnă că la 20 ianuarie 1368 Slatina era punct de vamă. De-a lungul timpului, Slatina a fost: punct vamal, târg, oraş de scaun, comună urbană şi municipiu. Slatina a fost mereu într-o continuă dezvoltare.
Boierii Slatinei, filantropi de clasă
Unul dintre boierii Slatinei, şi poate cel mai cunoscut, este Sârbu Mazâlu, cunoscut ca Ionaşcu Cupeţu, un negustor foarte bogat. Acesta nu a plecat cu banii în mormânt, ci i-a lăsat Slatinei după moartea sa din 1797. Prin dorinţa sa a lăsat Slatinei bani, moşii, un spital, o şcoală, o biserică şi cişmele. Veţi fi şocaţi, dar Slatina avut cel mai bun spital din ţară, având oameni calificaţi, care asigurau performanţa şi a avut cea mai bună aparatură de la acea vreme. Şi în plus, doctorul Gheorghe Chiţulescu, chirurg al Spitalului Slatina, a făcut prima operaţie pe creier, fiind o premieră în medicină la acea vreme. Şcoala de băieţi, în care au funcţionat mai multe instituţii, printre care şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Olt şi, în prezent, Casa Corpului Didactic, este şi astăzi la fel de impunătoare şi bine conservată. În curtea acestei clădiri a funcţionat mai mulţi ani, începând din 1960, Şcoala de Muzică Slatina, şcoală unde se studiau doar instrumente, iar printre primii profesori care au predat se numără: Angelescu Constantin, Corilă Ileana-Biju, Marin Piţulescu şi Raina Podea. Instituţia s-a mutat cu sediul în ceea ce este astăzi Colegiul „Nicolae Titulescu”. Catedrala Ionaşcu sau Catedrala „Sfântul Gheorghe” de astăzi este una dintre cele mai frumoase şi vechi biserici ale Slatinei. Dar nu cea mai veche. Prima biserică din Slatina, care figurează în documente este biserica „Sfânta Treime”. Ionaşcu îşi avea casa de-a dreapta bisericii, spre fosta Bancă Agricolă. Putem numi Catedrala, neoficial, drept cel mai mare sens giratoriu din Slatina.
Un alt boier era Constantin Fântâneanu. Şi acesta provenea dintr-o familie de filantropi. Casa acestuia se află în vecinătatea Muzeului Judeţean Olt şi a fostei clădiri a Băncii Naţionale a României, clădire care şi aceasta se află în „putrefacţie”. Constantin Fântăneanu a lăsat „cu limbă de moarte” ca edificiul să fie azil pentru femeile sărace din Slatina, iar din banii de pe chirie să fie măritate două fete sărmane pe an.
Încheiem lista boierilor slătineni, pentru că este prea lungă şi ne-ar trebui zeci de pagini despre toţi, cu familia Deleanu. Casa Deleanu o putem admira şi astăzi. Este fostul Muzeu de Etnografie Olt, care a fost retrocedat de descendenţii familiei ce au vândut proprietatea unui afacerist care cere un preţ de trei ori mai mare decât valoarea cunoscutului conac. Primul Deleanu care figurează în documente este Drăguşin Deleanu, paharnic şi rudă cu Matei. Familia purta numele moşiei Deleni, pe care o aveau în proprietate. În curtea Casei Deleanu găsim şi Observatorul Astronomic, făurit în anul 1972, care a fost construit de un „Dorel”, cupola acestuia nefiind pusă pe rulmenţi pentru a se roti când este nevoie, ci este fixă, ceea ce înseamnă că pasionaţii de astronomie se uitau doar într-un singur punct al boltei cereşti.
Vizita reginei
Regina Maria a venit de mai multe ori, dar cea mai importantă vizită a fost cea realizată pe 31 mai 1925, când aceasta şi mama Ecaterinei Teodoroiu au participat la dezvelirea monumentului de la Stadionul „1 mai”, care pe acea vreme nu exista. Regina a rămas mereu o prietenă a urbei Slatina, fiind unul dintre oraşele pe care le adora.
Clădirile... tinere
Dacă Palatul Comunal, primăria de atunci şi de azi şi Palatul Administrativ, în care au funcţionat de la Consiliu Judeţean la Inspectorat Şcolar, actualul Muzeu Judeţean din iulie 1997 prin Hotărâre de Guvern, au fost printre primele clădiri ale vechii Slatine, clădirile noii urbe încep cu „Judeţeana de partid”, în care îşi are astăzi sediul Consiliul Judeţean, iar clădirea prefecturii fiind construită după anii '90. Spitalul Judeţean Olt a fost construit prin anii '70, urmat de construirea Gării Slatina, a Casei de Cultură a Sindicatelor şi a Magazinului Universal Oltul, iar în anii '80 a fost construită şi Casa de Cultură a Tineretului.
Dealul Grădişte priveşte Strehareţiul
„Muntele” Grădişte a fost mereu în centrul atenţiei, chiar dacă pe el nu s-a construit niciodată nimic... în trecut. Numele, care este de origine slavă (gradište), înseamnă cetate. Dealul a fost folosit în timpul Războiului de Independenţă, când August Gorjan, comandantul Regimentului 3 Dorobanţi a făcut câteva manevre militare şi pregătire cu regimentul. În Al Doilea Război Mondial , germanii au poposit pe deal. Pe Grădişte, vulturii patriei de la Slatina zăreau marile tablouri cu soţii Ceauşescu, care au fost arse de tovarăşii cetăţeni ai noii ţări libere. Spre vremurile noastre s-a construit şi Castelul de Apă, iar Casa Căsătoriilor, mai mult „Casa Consilierilor Locali”, a fost construită după anul 2005. De pe Grădişte se poate zări şi zona Strehareţiului. O zonă ce cuprinde: stradă, cimitir, schit, liceu şi pădure. Proprietara terenurilor era o „mătuşă Tamara”, cu prenumele de Mariţa şi diminutivat Reţa. Cuvântul de origine slavă „streha” însemnând mătuşă - Mătuşa Riţa.
Oltul, judeţul mult stimatului şi iubitului Nicolae Ceauşescu
Denumirea de Olt îşi are rădăcinile încă de pe vremea dacilor, când purta numele de Alutus. Atestarea documentară are loc pe data de 26 aprilie 1500, când Radu cel Mare era domnitor al Ţării Româneşti. Caracal, cu atestare documentară la 17 noiembrie 1538, a fost capitală a Romanaţiului (toponimul este compus din numele lui Roman, un cneaz, plus sufixul slav „aţi”), şi a „împrumutat” numele de la împăratul roman Caracalla. O altă variantă mai este şi „Kara Kale”, denumire turcă ce se traduce „Cetatea Neagră”. Oraşul a devenit municipiu în anul 1994. Judeţul (din latinescul „judex”, care se traduce „a spune drept”) Olt a dat, pe lângă domnitori, parlamentari, miniştri, premieri, şi primul preşedinte al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu. Dictatorul a avut o pasiune pentru judeţul Olt. Originar din satul Scorniceşti, ridicat la rangul de oraş în anul morţii sale. Ceauşescu a răsfăţat judeţul care avea cele mai bune diguri de pe Olt, cele mai bune şcoli, cele mai bune instituţii, cele mai bune fabrici şi uzine. Tovarăşul a ridicat judeţul la superlativ în toate domeniile. Ultima vizită a cuplului Ceauşescu în Scorniceşti a avut loc cu ceva timp înainte ca aceştia să fie omorâţi pentru a elibera românii de sub dictatură spre semi-republica România, cea fără identitate. În prezent, oraşul în care se făcea bere, se creşteau pui, se făceau haine şi în care exista un stadion destul de mare pentru o urbe atât de mică, tinde să se întoarcă la rădăcini – să redevină satul Scorniceşti.
Cu bune, cu un căminar pe nume Mihai Darvari, care şi-a cheltuit toată averea pentru a publica la Paris revista „La Roumanie”, revistă de propagandă în care se făcea lobby pentru evenimentul care avea să se întâmple la 1 decembrie 1918, sau cu rele, cu criminalul caracalean în serie Ion Rîmaru, judeţul Olt este un tărâm al culturii, monumentelor şi personalităţilor.
Scurt istoric
Denumirea de Slatina are origini slave, formându-se din cuvintele „slam”, ceea ce înseamnă sărat şi „tina” – pământ. Slatina, pământ sărat, datorat faptului că Oltul „spală” pământul vestic al urbei cu apa sa sărată. O altă variantă este aceea că Slatina era încadrată între coline, ca şi cum ar fi fost o strachină şi de aici „Strachina”. Însă prima variantă este plauzibilă, deoarece denumirea de Slatina este purtată cu mult înainte de localităţi şi locuri importante, mai ales în ţările vorbitoare de limbi slave: Ucraina, Bulgaria, Serbia, Croaţia, Slovenia, Slovacia, Cehia şi chiar în ţara Führerului. Descoperirile arheologice arată că Slatina exista încă din perioada neolitică (aprox. 5500-4700 îHr), iar celebra atestare documentară a pornit de la hrisovul prin care domnitorul Vladislav I Vlaicu i-a făcut pe braşoveni prietenii noştri, scutindu-i de taxa de vamă, ceea ce înseamnă că la 20 ianuarie 1368 Slatina era punct de vamă. De-a lungul timpului, Slatina a fost: punct vamal, târg, oraş de scaun, comună urbană şi municipiu. Slatina a fost mereu într-o continuă dezvoltare.
Boierii Slatinei, filantropi de clasă
Unul dintre boierii Slatinei, şi poate cel mai cunoscut, este Sârbu Mazâlu, cunoscut ca Ionaşcu Cupeţu, un negustor foarte bogat. Acesta nu a plecat cu banii în mormânt, ci i-a lăsat Slatinei după moartea sa din 1797. Prin dorinţa sa a lăsat Slatinei bani, moşii, un spital, o şcoală, o biserică şi cişmele. Veţi fi şocaţi, dar Slatina avut cel mai bun spital din ţară, având oameni calificaţi, care asigurau performanţa şi a avut cea mai bună aparatură de la acea vreme. Şi în plus, doctorul Gheorghe Chiţulescu, chirurg al Spitalului Slatina, a făcut prima operaţie pe creier, fiind o premieră în medicină la acea vreme. Şcoala de băieţi, în care au funcţionat mai multe instituţii, printre care şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Olt şi, în prezent, Casa Corpului Didactic, este şi astăzi la fel de impunătoare şi bine conservată. În curtea acestei clădiri a funcţionat mai mulţi ani, începând din 1960, Şcoala de Muzică Slatina, şcoală unde se studiau doar instrumente, iar printre primii profesori care au predat se numără: Angelescu Constantin, Corilă Ileana-Biju, Marin Piţulescu şi Raina Podea. Instituţia s-a mutat cu sediul în ceea ce este astăzi Colegiul „Nicolae Titulescu”. Catedrala Ionaşcu sau Catedrala „Sfântul Gheorghe” de astăzi este una dintre cele mai frumoase şi vechi biserici ale Slatinei. Dar nu cea mai veche. Prima biserică din Slatina, care figurează în documente este biserica „Sfânta Treime”. Ionaşcu îşi avea casa de-a dreapta bisericii, spre fosta Bancă Agricolă. Putem numi Catedrala, neoficial, drept cel mai mare sens giratoriu din Slatina.
Un alt boier era Constantin Fântâneanu. Şi acesta provenea dintr-o familie de filantropi. Casa acestuia se află în vecinătatea Muzeului Judeţean Olt şi a fostei clădiri a Băncii Naţionale a României, clădire care şi aceasta se află în „putrefacţie”. Constantin Fântăneanu a lăsat „cu limbă de moarte” ca edificiul să fie azil pentru femeile sărace din Slatina, iar din banii de pe chirie să fie măritate două fete sărmane pe an.
Încheiem lista boierilor slătineni, pentru că este prea lungă şi ne-ar trebui zeci de pagini despre toţi, cu familia Deleanu. Casa Deleanu o putem admira şi astăzi. Este fostul Muzeu de Etnografie Olt, care a fost retrocedat de descendenţii familiei ce au vândut proprietatea unui afacerist care cere un preţ de trei ori mai mare decât valoarea cunoscutului conac. Primul Deleanu care figurează în documente este Drăguşin Deleanu, paharnic şi rudă cu Matei. Familia purta numele moşiei Deleni, pe care o aveau în proprietate. În curtea Casei Deleanu găsim şi Observatorul Astronomic, făurit în anul 1972, care a fost construit de un „Dorel”, cupola acestuia nefiind pusă pe rulmenţi pentru a se roti când este nevoie, ci este fixă, ceea ce înseamnă că pasionaţii de astronomie se uitau doar într-un singur punct al boltei cereşti.
Vizita reginei
Regina Maria a venit de mai multe ori, dar cea mai importantă vizită a fost cea realizată pe 31 mai 1925, când aceasta şi mama Ecaterinei Teodoroiu au participat la dezvelirea monumentului de la Stadionul „1 mai”, care pe acea vreme nu exista. Regina a rămas mereu o prietenă a urbei Slatina, fiind unul dintre oraşele pe care le adora.
Clădirile... tinere
Dacă Palatul Comunal, primăria de atunci şi de azi şi Palatul Administrativ, în care au funcţionat de la Consiliu Judeţean la Inspectorat Şcolar, actualul Muzeu Judeţean din iulie 1997 prin Hotărâre de Guvern, au fost printre primele clădiri ale vechii Slatine, clădirile noii urbe încep cu „Judeţeana de partid”, în care îşi are astăzi sediul Consiliul Judeţean, iar clădirea prefecturii fiind construită după anii '90. Spitalul Judeţean Olt a fost construit prin anii '70, urmat de construirea Gării Slatina, a Casei de Cultură a Sindicatelor şi a Magazinului Universal Oltul, iar în anii '80 a fost construită şi Casa de Cultură a Tineretului.
Dealul Grădişte priveşte Strehareţiul
„Muntele” Grădişte a fost mereu în centrul atenţiei, chiar dacă pe el nu s-a construit niciodată nimic... în trecut. Numele, care este de origine slavă (gradište), înseamnă cetate. Dealul a fost folosit în timpul Războiului de Independenţă, când August Gorjan, comandantul Regimentului 3 Dorobanţi a făcut câteva manevre militare şi pregătire cu regimentul. În Al Doilea Război Mondial , germanii au poposit pe deal. Pe Grădişte, vulturii patriei de la Slatina zăreau marile tablouri cu soţii Ceauşescu, care au fost arse de tovarăşii cetăţeni ai noii ţări libere. Spre vremurile noastre s-a construit şi Castelul de Apă, iar Casa Căsătoriilor, mai mult „Casa Consilierilor Locali”, a fost construită după anul 2005. De pe Grădişte se poate zări şi zona Strehareţiului. O zonă ce cuprinde: stradă, cimitir, schit, liceu şi pădure. Proprietara terenurilor era o „mătuşă Tamara”, cu prenumele de Mariţa şi diminutivat Reţa. Cuvântul de origine slavă „streha” însemnând mătuşă - Mătuşa Riţa.
Oltul, judeţul mult stimatului şi iubitului Nicolae Ceauşescu
Denumirea de Olt îşi are rădăcinile încă de pe vremea dacilor, când purta numele de Alutus. Atestarea documentară are loc pe data de 26 aprilie 1500, când Radu cel Mare era domnitor al Ţării Româneşti. Caracal, cu atestare documentară la 17 noiembrie 1538, a fost capitală a Romanaţiului (toponimul este compus din numele lui Roman, un cneaz, plus sufixul slav „aţi”), şi a „împrumutat” numele de la împăratul roman Caracalla. O altă variantă mai este şi „Kara Kale”, denumire turcă ce se traduce „Cetatea Neagră”. Oraşul a devenit municipiu în anul 1994. Judeţul (din latinescul „judex”, care se traduce „a spune drept”) Olt a dat, pe lângă domnitori, parlamentari, miniştri, premieri, şi primul preşedinte al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu. Dictatorul a avut o pasiune pentru judeţul Olt. Originar din satul Scorniceşti, ridicat la rangul de oraş în anul morţii sale. Ceauşescu a răsfăţat judeţul care avea cele mai bune diguri de pe Olt, cele mai bune şcoli, cele mai bune instituţii, cele mai bune fabrici şi uzine. Tovarăşul a ridicat judeţul la superlativ în toate domeniile. Ultima vizită a cuplului Ceauşescu în Scorniceşti a avut loc cu ceva timp înainte ca aceştia să fie omorâţi pentru a elibera românii de sub dictatură spre semi-republica România, cea fără identitate. În prezent, oraşul în care se făcea bere, se creşteau pui, se făceau haine şi în care exista un stadion destul de mare pentru o urbe atât de mică, tinde să se întoarcă la rădăcini – să redevină satul Scorniceşti.
Cu bune, cu un căminar pe nume Mihai Darvari, care şi-a cheltuit toată averea pentru a publica la Paris revista „La Roumanie”, revistă de propagandă în care se făcea lobby pentru evenimentul care avea să se întâmple la 1 decembrie 1918, sau cu rele, cu criminalul caracalean în serie Ion Rîmaru, judeţul Olt este un tărâm al culturii, monumentelor şi personalităţilor.
8 februarie 2013
Boceli la TV - Care plângi, bă, mai mult pentru audienţă?
A început acea fină realizatoare, care, împreună cu echipa de producţie, au EXPLOATAT-O PENTRU AUDIENŢĂ PE IOANA TUFARU, fiica regretatei ANDA CĂLUGĂREANU. Au umblat după gândaci, au pus-o să meargă în oraş mai mult goală sau să se scarpine în tunelul din ureche. Victima Simona a dat în plâns. Pentru ce? Nu v-aţi prins. AUDIENŢĂ. Antena 1 vrea să-l dea în judecată pe Petrişor Obae, observatorul mass-mediei din România, pentru că "mesajele publicate de domnul Obae au depășit cu mult limita decenței și a opiniei jurnalistice echilibrate", conform paginademedia.ro. Ăştia de la Antena 1 sunt tâmpiţi? Cum pot vorbi de decenţă?
Andreea Mantea, fata aia care s-a lansat ca toate "vedetrucele", fără haine, s-a jelit ieri, la UOU BIZ. Şi dă-i cu lacrimile... şi machiajul rezista.
Mitoşeru a dezgropat morţii (la figurat). Şi-a amintit de fosta şi a dat-o în râuri de lacrimi.
Ştefan Stan, Andreea Boceli de România, a plâns în emisiunea KK TV. O iubeşte pe Andreeeaaaaaaaa mult, mult de tot.
Colosalul Robert De Niro a plâns şi el, dar de bucurie şi mândrie.
Ăştia dacă au chef să plângă, să plângă acasă la ei. Oamenii trebuie să stea relaxaţi la TV, nu să-şi strice seara cu bocete tabloide bine plătite. Acum câţiva ani serile erau mai plăcute la TV.
Dedicaţie pentru "boceliştii" de la TV
7 februarie 2013
Ziarul de Olt ► Apa, la raport! Slatina nu plăteşte mai mult ca alţii la apă
Pentru a clarifica dacă preţul apei din Slatina este mai mare decât în alte părţi, la nivelul Consiliului Local s-a constituit o comisie de verificare. Comisia a fost formată din Virgil Bădescu, preşedinte, Mariana Matei, membru şi Ion Vătrai, secretar. Membrii au luat la analizat toate preţurile practicate de societăţile care oferă cetăţenilor apă potabilă. (George PIŢULESCU)
Raportul... la raport
Raportul realizat de comisia care s-a ocupat cu verificarea preţului apei arată că slătinenii plătesc cu 0,78 de lei mai mult decât cel mai mic preţ din ţară.
„Pentru a compara preţul apei raportat la preţurile practicate la nivel naţional comisia a solicitat relaţii de la Asociaţia Română a Apei, care a transmis prin e-mail toate preţurile practicate în toate judeţele din România.
Din analiza preţurilor comunicate de această instituţia s-a constatat faptul că preţul apei potabile practicat la nivelul municipiului Slatina se situează pe locul 37 dintr-un număr de 41 de municipii reşedinţă de judeţ clasificate în ordinea descrescătoare a preţului apei, cu un preţ al apei de 2,91 lei/mc. Din situaţia prezentată de A.R.A. s-a constatat faptul că cel mai mare preţ al apei este practicat la nivelul municipiului Bucureşti, un preţ de 4,79 lei/mc, aproape dublu faţă de preţul apei furnizate de către C.A.O.”, se arată în raport. S.C. APAREGIO Gorj S.A oferă locuitorilor din Târgu-Jiu apă la cel mai mic preţ: 2,13 lei/mc, care se aproprie foarte mult de preţul practicat în Slatina.
Clauzele cresc preţul
Membrii comisiei de verificare au analizat contractul de accesare a fondurilor europene încheiat de către C.A.O. şi au constatat faptul că beneficiarul C.A.O. se obligă să respecte prevederile privind creşterea tarifului apei furnizate, fără vreo excepţie.
„În acest sens, evidenţiem faptul că, în temeiul art. 8 lit. „a”, punctul 4, ultimul alineat din contract, beneficiarul este obligat să prezinte „dovezile privind creşterile de tarif conform planului de creştere al tarifelor, inclus în Cererea de finanţare conform Anexei 1.4. În condiţiile în care C.A.O. ar propune şi Consiliul Local ar aproba scăderea preţului apei, contractul de finanţare nu ar mai fi respectat, ceea ce ar atrage rezilierea contractului de accesare a fondurilor europene şi aplicarea de corecţii financiare.” scriu membrii în raport.
Apă bună, din izvoare subterane, de mare adâncime
Slătinenii le suflă în ceafă celor care plătesc mult şi beau apă de suprafaţă din cursurile albiilor râurilor, pentru că beau apă extrasă din puţuri de medie şi mare adâncime la un preţ rezonabil. Calitatea apei din Slatina este asigurată de buletinele de analiză, de unde s-a constatat faptul că apa îndeplineşte condiţiile pentru a fi furnizată ca şi apă de consum, deoarece toate valorile se încadrează în parametrii stabiliţi de lege şi nu au fost deloc cazuri raportate de DSP Olt. Nici un slătinean nu a fost internat în Spitalul Slatina din cauza apei consumate pe teritoriul urbei unde flutură cel mai mare drapel din ţară.
Raportul vine ca o analiză a tuturor preţurilor din ţară şi pentru a stabili locul Slatinei în topul preţului apei din România. Verdictul comisiei este: slătinenii nu plătesc cel mai mult la apă din România.
Prezentăm în continuare documentul elaborat de membrii comisiei, constituită în acest scop…
RAPORT privind verificarea preţului apei furnizate în municipiul Slatina
Prin Hotărârea Consiliului Local al municipiului Slatina nr. 96/25.10.2012 s-a constituit o comisie compusă din consilierii locali Vătrai Ion, Bădescu Virgil şi Matei Mariana care a avut ca obiect de activitate verificarea preţului apei furnizate în municipiul Slatina.
Atribuţiile comisiei:
- compararea preţului apei furnizate în municipiul Slatina cu preţurile practicate de furnizorii din alte municipii;
- identificarea celui mai mic şi a celui mai mare preţ pe mc de apă furnizat la nivelul municipiilor din ţară;
- identificarea obligaţiilor contractuale referitoare la nivelul preţului apei, impuse prin contractele de accesare a fondurilor europene de către CAO şi dacă prin reducerea preţului se încalcă aceste prevederi;
- verificarea calităţii apei furnizată în ultimii 4 ani, pe baza buletinelor de analiză;
- verificarea tarifelor practicate de către concesionarii serviciilor publice de administrare a domeniului public şi privat.
Din cadrul membrilor comisiei au fost desemnaţi: preşedinte - domnul Bădescu Virgil şi secretar - domnul Vătrai Ion. Urmare a verificărilor efectuate de către membrii comisiei s-au constatat următoarele:
Referitor la preţul apei, la nivelul municipiilor din ţară
Pentru a compara preţul apei raportat la preţurile practicate la nivel naţional comisia a solicitat relaţii de la Asociaţia Română a Apei, care a transmis prin e-mail toate preţurile practicate în toate judeţele din România.
Din analiza preţurilor comunicate de această instituţia s-a constatat faptul că preţul apei potabile practicat la nivelul municipiului Slatina se situează pe locul 37 dintr-un număr de 41 de municipii reşedinţă de judeţ clasificate în ordinea descrescătoare a preţului apei, cu un preţ al apei de 2,91 lei/mc.
Din situaţia prezentată de A.R.A. s-a constatat faptul că cel mai mare preţ al apei este practicat la nivelul municipiului Bucureşti, un preţ de 4,79 lei/mc, aproape dublu faţă de preţul apei furnizate de către C.A.O.
Cel mai mic preţ este cel practicat în Târgu-Jiu de către S.C. APAREGIO Gorj S.A., respectiv preţul de 2,13 lei/mc, foarte aproape de preţul din municipiul Slatina.
De asemenea, raportat la costurile privind preţul apei cumulat cu tariful pentru canalizare şi epurare, faţă de toate judeţele din ţară, municipiul Slatina se află pe locul 25, cu un preţ de 5,36 lei/mc. Cel mai mare preţ este practicat în Constanţa, respectiv 7,66 lei/mc şi cel mai mic preţ este în Focşani, respectiv 3,42 lei/mc.
Referitor la obligaţiile contractuale
Din analiza contractului de accesare fonduri europene încheiat de către C.A.O. am constatat faptul că beneficiarul (C.A.O.) are obligaţia de a respecta prevederile privind creşterea tarifului apei furnizate, neexistând vreo excepţie de la această obligaţie. În acest sens, evidenţiem faptul că, în temeiul art. 8 lit. „a”, punctul 4, ultimul alineat din contract, beneficiarul este obligat să prezinte „dovezile privind creşterile de tarif conform planului de creştere al tarifelor, inclus în Cererea de finanţare conform Anexei 1.4.”.
În condiţiile în care C.A.O. ar propune şi Consiliul Local ar aproba scăderea preţului apei, contractul de finanţare nu ar mai fi respectat, ceea ce ar atrage rezilierea contractului de accesare a fondurilor europene şi aplicarea de corecţii financiare.
Precizăm faptul că obligaţia privind creşterile preţurilor apei ca urmare a accesării fondurilor europene a fost impusă tuturor furnizorilor de apă care au încheiat contracte de finanţare, fiind clauză obligatorie a contractelor.
Calitatea apei
Referitor la calitatea apei furnizată către consumatori, din verificarea buletinelor de analiză s-a constatat faptul că apa îndeplineşte condiţiile pentru a fi furnizată ca şi apă de consum.
Toate valorile înscrise în buletinele de analiză se încadrează în parametrii stabiliţi de către autorităţile competente şi nu au fost înregistrate îmbolnăviri ca urmare a consumului de apă şi a calităţii necorespunzătoare a apei.
Tarifele practicate de către concesionarii serviciilor publice de administrare a domeniului public şi privat
Din verificările efectuate de către comisie s-a constatat faptul că, potrivit prevederilor contractelor de concesiune, toate tarifele practicate de către concesionari sunt aprobate de către Consiliul Local al municipiului Slatina.
La momentul încheierii contractelor de concesiune, concesionarii au practicat tarifele propuse prin ofertele financiare, ulterior, o parte din aceste tarife au fost modificate, prin hotărâri ale Consiliului Local al municipiului Slatina.
Menţionăm faptul că, în ceea ce priveşte activitatea desfăşurată în cadrul pieţelor agroalimentare şi în cadrul administraţiei cimitirelor, tarifele au fost aprobate anual, fără a fi modificat cuantumul acestora. În prezent se practică tarifele de la nivelul anului 2009.
În ceea ce priveşte activitatea de dezinsecţie, dezinfecţie şi deratizare, tarifele practicate sunt cele din oferta financiară. O parte din aceste tarife au fost diminuate, cu aprobarea Consiliului Local al municipiului Slatina, prin H.C.L. nr. 51/29.02.2012.
Tarifele practicate privind activitatea de salubrizare a municipiului Slatina şi cele pentru întreţinerea spaţiilor verzi, locuri de joacă şi fântâni arteziene nu au fost modificate de la data încheierii contractelor de concesiune şi până în prezent. Toate serviciile sunt prestate la tarifele propuse prin oferta financiară.
Raportul... la raport
Raportul realizat de comisia care s-a ocupat cu verificarea preţului apei arată că slătinenii plătesc cu 0,78 de lei mai mult decât cel mai mic preţ din ţară.
„Pentru a compara preţul apei raportat la preţurile practicate la nivel naţional comisia a solicitat relaţii de la Asociaţia Română a Apei, care a transmis prin e-mail toate preţurile practicate în toate judeţele din România.
Din analiza preţurilor comunicate de această instituţia s-a constatat faptul că preţul apei potabile practicat la nivelul municipiului Slatina se situează pe locul 37 dintr-un număr de 41 de municipii reşedinţă de judeţ clasificate în ordinea descrescătoare a preţului apei, cu un preţ al apei de 2,91 lei/mc. Din situaţia prezentată de A.R.A. s-a constatat faptul că cel mai mare preţ al apei este practicat la nivelul municipiului Bucureşti, un preţ de 4,79 lei/mc, aproape dublu faţă de preţul apei furnizate de către C.A.O.”, se arată în raport. S.C. APAREGIO Gorj S.A oferă locuitorilor din Târgu-Jiu apă la cel mai mic preţ: 2,13 lei/mc, care se aproprie foarte mult de preţul practicat în Slatina.
Clauzele cresc preţul
Membrii comisiei de verificare au analizat contractul de accesare a fondurilor europene încheiat de către C.A.O. şi au constatat faptul că beneficiarul C.A.O. se obligă să respecte prevederile privind creşterea tarifului apei furnizate, fără vreo excepţie.
„În acest sens, evidenţiem faptul că, în temeiul art. 8 lit. „a”, punctul 4, ultimul alineat din contract, beneficiarul este obligat să prezinte „dovezile privind creşterile de tarif conform planului de creştere al tarifelor, inclus în Cererea de finanţare conform Anexei 1.4. În condiţiile în care C.A.O. ar propune şi Consiliul Local ar aproba scăderea preţului apei, contractul de finanţare nu ar mai fi respectat, ceea ce ar atrage rezilierea contractului de accesare a fondurilor europene şi aplicarea de corecţii financiare.” scriu membrii în raport.
Apă bună, din izvoare subterane, de mare adâncime
Slătinenii le suflă în ceafă celor care plătesc mult şi beau apă de suprafaţă din cursurile albiilor râurilor, pentru că beau apă extrasă din puţuri de medie şi mare adâncime la un preţ rezonabil. Calitatea apei din Slatina este asigurată de buletinele de analiză, de unde s-a constatat faptul că apa îndeplineşte condiţiile pentru a fi furnizată ca şi apă de consum, deoarece toate valorile se încadrează în parametrii stabiliţi de lege şi nu au fost deloc cazuri raportate de DSP Olt. Nici un slătinean nu a fost internat în Spitalul Slatina din cauza apei consumate pe teritoriul urbei unde flutură cel mai mare drapel din ţară.
Raportul vine ca o analiză a tuturor preţurilor din ţară şi pentru a stabili locul Slatinei în topul preţului apei din România. Verdictul comisiei este: slătinenii nu plătesc cel mai mult la apă din România.
Prezentăm în continuare documentul elaborat de membrii comisiei, constituită în acest scop…
RAPORT privind verificarea preţului apei furnizate în municipiul Slatina
Prin Hotărârea Consiliului Local al municipiului Slatina nr. 96/25.10.2012 s-a constituit o comisie compusă din consilierii locali Vătrai Ion, Bădescu Virgil şi Matei Mariana care a avut ca obiect de activitate verificarea preţului apei furnizate în municipiul Slatina.
Atribuţiile comisiei:
- compararea preţului apei furnizate în municipiul Slatina cu preţurile practicate de furnizorii din alte municipii;
- identificarea celui mai mic şi a celui mai mare preţ pe mc de apă furnizat la nivelul municipiilor din ţară;
- identificarea obligaţiilor contractuale referitoare la nivelul preţului apei, impuse prin contractele de accesare a fondurilor europene de către CAO şi dacă prin reducerea preţului se încalcă aceste prevederi;
- verificarea calităţii apei furnizată în ultimii 4 ani, pe baza buletinelor de analiză;
- verificarea tarifelor practicate de către concesionarii serviciilor publice de administrare a domeniului public şi privat.
Din cadrul membrilor comisiei au fost desemnaţi: preşedinte - domnul Bădescu Virgil şi secretar - domnul Vătrai Ion. Urmare a verificărilor efectuate de către membrii comisiei s-au constatat următoarele:
Referitor la preţul apei, la nivelul municipiilor din ţară
Pentru a compara preţul apei raportat la preţurile practicate la nivel naţional comisia a solicitat relaţii de la Asociaţia Română a Apei, care a transmis prin e-mail toate preţurile practicate în toate judeţele din România.
Din analiza preţurilor comunicate de această instituţia s-a constatat faptul că preţul apei potabile practicat la nivelul municipiului Slatina se situează pe locul 37 dintr-un număr de 41 de municipii reşedinţă de judeţ clasificate în ordinea descrescătoare a preţului apei, cu un preţ al apei de 2,91 lei/mc.
Din situaţia prezentată de A.R.A. s-a constatat faptul că cel mai mare preţ al apei este practicat la nivelul municipiului Bucureşti, un preţ de 4,79 lei/mc, aproape dublu faţă de preţul apei furnizate de către C.A.O.
Cel mai mic preţ este cel practicat în Târgu-Jiu de către S.C. APAREGIO Gorj S.A., respectiv preţul de 2,13 lei/mc, foarte aproape de preţul din municipiul Slatina.
De asemenea, raportat la costurile privind preţul apei cumulat cu tariful pentru canalizare şi epurare, faţă de toate judeţele din ţară, municipiul Slatina se află pe locul 25, cu un preţ de 5,36 lei/mc. Cel mai mare preţ este practicat în Constanţa, respectiv 7,66 lei/mc şi cel mai mic preţ este în Focşani, respectiv 3,42 lei/mc.
Referitor la obligaţiile contractuale
Din analiza contractului de accesare fonduri europene încheiat de către C.A.O. am constatat faptul că beneficiarul (C.A.O.) are obligaţia de a respecta prevederile privind creşterea tarifului apei furnizate, neexistând vreo excepţie de la această obligaţie. În acest sens, evidenţiem faptul că, în temeiul art. 8 lit. „a”, punctul 4, ultimul alineat din contract, beneficiarul este obligat să prezinte „dovezile privind creşterile de tarif conform planului de creştere al tarifelor, inclus în Cererea de finanţare conform Anexei 1.4.”.
În condiţiile în care C.A.O. ar propune şi Consiliul Local ar aproba scăderea preţului apei, contractul de finanţare nu ar mai fi respectat, ceea ce ar atrage rezilierea contractului de accesare a fondurilor europene şi aplicarea de corecţii financiare.
Precizăm faptul că obligaţia privind creşterile preţurilor apei ca urmare a accesării fondurilor europene a fost impusă tuturor furnizorilor de apă care au încheiat contracte de finanţare, fiind clauză obligatorie a contractelor.
Calitatea apei
Referitor la calitatea apei furnizată către consumatori, din verificarea buletinelor de analiză s-a constatat faptul că apa îndeplineşte condiţiile pentru a fi furnizată ca şi apă de consum.
Toate valorile înscrise în buletinele de analiză se încadrează în parametrii stabiliţi de către autorităţile competente şi nu au fost înregistrate îmbolnăviri ca urmare a consumului de apă şi a calităţii necorespunzătoare a apei.
Tarifele practicate de către concesionarii serviciilor publice de administrare a domeniului public şi privat
Din verificările efectuate de către comisie s-a constatat faptul că, potrivit prevederilor contractelor de concesiune, toate tarifele practicate de către concesionari sunt aprobate de către Consiliul Local al municipiului Slatina.
La momentul încheierii contractelor de concesiune, concesionarii au practicat tarifele propuse prin ofertele financiare, ulterior, o parte din aceste tarife au fost modificate, prin hotărâri ale Consiliului Local al municipiului Slatina.
Menţionăm faptul că, în ceea ce priveşte activitatea desfăşurată în cadrul pieţelor agroalimentare şi în cadrul administraţiei cimitirelor, tarifele au fost aprobate anual, fără a fi modificat cuantumul acestora. În prezent se practică tarifele de la nivelul anului 2009.
În ceea ce priveşte activitatea de dezinsecţie, dezinfecţie şi deratizare, tarifele practicate sunt cele din oferta financiară. O parte din aceste tarife au fost diminuate, cu aprobarea Consiliului Local al municipiului Slatina, prin H.C.L. nr. 51/29.02.2012.
Tarifele practicate privind activitatea de salubrizare a municipiului Slatina şi cele pentru întreţinerea spaţiilor verzi, locuri de joacă şi fântâni arteziene nu au fost modificate de la data încheierii contractelor de concesiune şi până în prezent. Toate serviciile sunt prestate la tarifele propuse prin oferta financiară.
Ziarul de Olt ► Prezenţa instituţiilor şi a politicienilor olteni în mediul virtual
În mediul on-line, site-ul este cartea de vizită a unui produs, a unui politician, a unei personalităţi, instituţii sau a unei firme. Instituţiile noastre au plătit firme de web-design pentru a le construi site-urile. Unii politicieni, aleşi în decembrie 2012, au vrut să aibă propriul site pe care, ulterior,
l-au abandonat, pentru a se muta pe cea mai păcătoasă reţea de socializare. A fi instituţie sau demnitar şi a avea site nu este un moft, ci o obligaţie... În mileniul III, secolul XXI, anul 2013, era tehnologiei şi a virtualităţii (George PIŢULESCU)
Instituţiile importante ale Oltului, urcate pe „net”
Site-ul Primăriei Slatina (www.primariaslatina.ro) - este unul interactiv şi le permite cetăţenilor să-şi transmită opiniile sau problemele. Din punctul de vedere al designului, site-ul este bine aranjat şi ordonat pe domenii.
La capitolul transparenţă, documentele sunt actualizate, cu mici excepţii: Darius Vâlcov încă mai figurează ca primar, iar unele informaţii nu sunt complete. Primăria vă lasă să vedeţi Slatina live prin intermediul câtorva camere de supraveghere. Portalul reprezintă o bună carte de vizită a oraşului…
Site-ul Consiliului Judeţean Olt (www.cjolt.ro) - este primitor, dar pare un tablou de toamnă. Este bine pus la punct şi are o rubrică interesantă: carte de oaspeţi. Este un site updadat, iar la capitolul transparenţă a deciziilor sau documentelor stă bine.
Site-ul Prefecturii (www.prefecturaolt.ro) - este aspectuos şi updadat cu toate informaţiile de interes public.
Site-ul Inspectoratului Teritorial de Muncă () - are un aspect tineresc şi e plin de informaţii, iar transparenţa este la ea acasă.
Site-ul Inspectoratului Şcolar Judeţean Olt (isjolt.ot.edu.ro), un subdomeniul al portalului edu.ro, este simplu conceput şi la zi cu toate informaţiile, mai puţin cu transparenţa. Declaraţiile de avere şi de interese nu sunt postate pe site, decât legislaţia care obligă instituţiile să publice aceste informaţii.
Site-ul Casei Corpului Didactic (ccdolt.ro) - este deschis în a oferi informaţii tuturor, dar este loc şi de mai bine.
Site-ul Inspectoratului de Jandarmi Olt (www.jandarmeriaolt.ro) - ne întâmpină frumos şi încă ne urează „Sărbători fericite!”. În rest, informaţiile sunt oferite transparent şi profesionist.
Site-ul Inspectoratului de Poliţie Olt (ot.politiaromana.ro) - este bazat pe cantitatea de informaţii destinate cetăţenilor, care sunt bine structurate. Totuşi, trebuie reţinut că cetăţenii încă se mai pot duce la audienţe la Comisar-şef Ion Voicu, conform site-ului, care este un subdomeniu al site-ului Poliţiei Române.
Site-ul Inspectoratului de Situaţii de Urgenţă „Matei Basarab” (www.isuolt.ro) - este plăcut ca aspect şi puteţi găsi toate informaţiile de interes general.
Site-ul Spitalului Judeţean de Urgenţă Slatina (spjslatina.ro) - este unul plăcut şi elegant, dar care nu vindecă pe nimeni. La capitolul declaraţii de avere sau de interese, acestea ori nu există, ori nu sunt reactualizate.
Site-ul Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Olt (www.casot.ro) oferă toate informaţiile într-o prezentare grafică simplistă.
Site-ul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Olt (olt.anofm.ro) - este activ şi oferă celor interesaţi informaţiile despre legislaţia în muncă sau ofertele de muncă. Declaraţiile de avere sunt bine pitite în site. Totuşi, s-ar impune o grafică modernă!
Site-ul Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional Olt (www.olt.djc.ro) - pare mai mult pagina unei mănăstiri. Pe site puteţi găsi toate informaţiile de care aveţi nevoie, actualizate şi nu prea, cu excepţia declaraţiilor de avere, care sunt la zi.
Site-ul Muzeului Judeţean Olt (www.mjolt.ro) - este, pe lângă unul de prezentare, o lecţie de istorie a oraşului, dar şi a judeţului. Site-ul este în construcţie la unele rubrici.
Pagina Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului Olt (apmot.anpm.ro) este un subdomeniu neactualizat al site-ului. La unele rubrici nu s-a mai umblat de 2-3 ani, iar declaraţiile de avere sunt la fel de vechi.
Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Olt nu beneficiază de un site, ci de o pagină cu informaţii de contact pe site-ul Ministerului Agriculturii.
Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Olt nu beneficiază nici ea de un site, ci de o pagină în care găsim adresele tuturor direcţiilor din ţară.
Site-ul Direcţiei de Sănătate Publică (www.dspolt.ro) este elegant şi uşor de navigat, iar la capitolul transparenţă stă destul de bine.
Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Olt nu are site, doar nişte informaţii de contact pe site-ul Autorităţii Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.
Site-ul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Olt (www.dgaspc-olt.ro) are un site prietenos, cu transparenţa în informaţiile de interes public sunt la zi, dar şi cu declaraţiile de avere şi de interese.
Site-ul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Olt (www.finanteolt.ro) este interactiv şi plin cu informaţii de care toţi cetăţenii se pot folosi. După informaţiile de interes public, cum ar fi declaraţiile de avere, trebuie să cauţi ceva timp.
Site-ul Casei Judeţene de Pensii Olt (www.cjpolt.ro), simplu dar foarte util pensionarilor olteni. Cu sau fără internet acasă… Altfel, din site aflăm că instituţia nu are director, iar unele pagini nu sunt funcţionabile. Mai mult, în ceea ce priveşte declaraţiile de avere/de interese, acestea nu sunt aduse la zi...
Protecţia Consumatorului nu are site, ci informaţii de contact pe site-ul Autoritatea Naţionale pentru Protecţia Consumatorului.
Garda Financiară Olt nu are site, dar putem găsi informaţii de contact pe site-ul instituţiei cu sediul la Bucureşti.
Nici Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Olt nu are site, dar conform site-ului www.apdrp.ro aflăm că director este Ştefan Olaru, dar declaraţia de avere nu există, fiind menţionată doar cu numele. Mai mult, informaţiile de pe saite-ul menţionat nu sunt actualizate.
Partidele on-line
Organizaţia judeţeană Olt a PSD (www.psdolt.ro) - are un site roşu, evident. Pe site-ul neactualizat putem găsi şi o listă cu toţi primarii PSD (sau USL), iar la rubrica „Galerie foto” administratorul site-ului a preferat să scrie: „poze, poze şi iar poze”, deşi acolo nu este nicio poză. Personajul principal al site-ului este, aţi ghicit, Paul Stănescu, cel care predomină în multe articole. Şi tinerii Social-Democraţi s-au ocupat de facerea unui site al Organizaţiei de Tineret a PSD. Un site roşu şi care nu mai este actualizat de anul trecut.
În rest, la PDL, doar Organizaţia de Femei are site (of-pdlolt.ro). Şi atât.
Cât îi priveşte pe peneliştii de la Olt aceştia au doar o pagină în subdomeniu pe site-ul partidului din capitală. Neactualizată…
Parlamentarii on-line
Darius Vâlcov, fostul primar al Slatinei şi senator în Colegiul I, nu deţine site. Deocamdată…
Nici senatorul Mihai Niţă nu are site, la fel ca şi colegii săi, Teiu Păunescu şi deputatul Emil Moţ.
În ceea ce îl priveşte pe senatorul Dan Şova, domnia sa promite că în curând va avea un site, dar până atunci, lumea îi poate citi blogul (blog.dansova.ro).
În schimb, deputatul Daniel Bărbulescu are site (www.danielbarbulescu.ro), dar nu l-a mai actualizat de multă vreme.
Tot aşa cu şi deputatul Florin Iordache are un site (www.florin-iordache.ro), neactualizat din noiembrie, anul trecut.
În fine, deputaţii Virgil Delureanu, Dan Ciocan, Dumitru Niculescu, Gigel Ştirbu, Alexandru Stănescu şi Luminiţa Pachel Adam nu au (încă) site-uri…
l-au abandonat, pentru a se muta pe cea mai păcătoasă reţea de socializare. A fi instituţie sau demnitar şi a avea site nu este un moft, ci o obligaţie... În mileniul III, secolul XXI, anul 2013, era tehnologiei şi a virtualităţii (George PIŢULESCU)
Instituţiile importante ale Oltului, urcate pe „net”
Site-ul Primăriei Slatina (www.primariaslatina.ro) - este unul interactiv şi le permite cetăţenilor să-şi transmită opiniile sau problemele. Din punctul de vedere al designului, site-ul este bine aranjat şi ordonat pe domenii.
La capitolul transparenţă, documentele sunt actualizate, cu mici excepţii: Darius Vâlcov încă mai figurează ca primar, iar unele informaţii nu sunt complete. Primăria vă lasă să vedeţi Slatina live prin intermediul câtorva camere de supraveghere. Portalul reprezintă o bună carte de vizită a oraşului…
Site-ul Consiliului Judeţean Olt (www.cjolt.ro) - este primitor, dar pare un tablou de toamnă. Este bine pus la punct şi are o rubrică interesantă: carte de oaspeţi. Este un site updadat, iar la capitolul transparenţă a deciziilor sau documentelor stă bine.
Site-ul Prefecturii (www.prefecturaolt.ro) - este aspectuos şi updadat cu toate informaţiile de interes public.
Site-ul Inspectoratului Teritorial de Muncă () - are un aspect tineresc şi e plin de informaţii, iar transparenţa este la ea acasă.
Site-ul Inspectoratului Şcolar Judeţean Olt (isjolt.ot.edu.ro), un subdomeniul al portalului edu.ro, este simplu conceput şi la zi cu toate informaţiile, mai puţin cu transparenţa. Declaraţiile de avere şi de interese nu sunt postate pe site, decât legislaţia care obligă instituţiile să publice aceste informaţii.
Site-ul Casei Corpului Didactic (ccdolt.ro) - este deschis în a oferi informaţii tuturor, dar este loc şi de mai bine.
Site-ul Inspectoratului de Jandarmi Olt (www.jandarmeriaolt.ro) - ne întâmpină frumos şi încă ne urează „Sărbători fericite!”. În rest, informaţiile sunt oferite transparent şi profesionist.
Site-ul Inspectoratului de Poliţie Olt (ot.politiaromana.ro) - este bazat pe cantitatea de informaţii destinate cetăţenilor, care sunt bine structurate. Totuşi, trebuie reţinut că cetăţenii încă se mai pot duce la audienţe la Comisar-şef Ion Voicu, conform site-ului, care este un subdomeniu al site-ului Poliţiei Române.
Site-ul Inspectoratului de Situaţii de Urgenţă „Matei Basarab” (www.isuolt.ro) - este plăcut ca aspect şi puteţi găsi toate informaţiile de interes general.
Site-ul Spitalului Judeţean de Urgenţă Slatina (spjslatina.ro) - este unul plăcut şi elegant, dar care nu vindecă pe nimeni. La capitolul declaraţii de avere sau de interese, acestea ori nu există, ori nu sunt reactualizate.
Site-ul Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Olt (www.casot.ro) oferă toate informaţiile într-o prezentare grafică simplistă.
Site-ul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Olt (olt.anofm.ro) - este activ şi oferă celor interesaţi informaţiile despre legislaţia în muncă sau ofertele de muncă. Declaraţiile de avere sunt bine pitite în site. Totuşi, s-ar impune o grafică modernă!
Site-ul Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional Olt (www.olt.djc.ro) - pare mai mult pagina unei mănăstiri. Pe site puteţi găsi toate informaţiile de care aveţi nevoie, actualizate şi nu prea, cu excepţia declaraţiilor de avere, care sunt la zi.
Site-ul Muzeului Judeţean Olt (www.mjolt.ro) - este, pe lângă unul de prezentare, o lecţie de istorie a oraşului, dar şi a judeţului. Site-ul este în construcţie la unele rubrici.
Pagina Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului Olt (apmot.anpm.ro) este un subdomeniu neactualizat al site-ului. La unele rubrici nu s-a mai umblat de 2-3 ani, iar declaraţiile de avere sunt la fel de vechi.
Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Olt nu beneficiază de un site, ci de o pagină cu informaţii de contact pe site-ul Ministerului Agriculturii.
Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Olt nu beneficiază nici ea de un site, ci de o pagină în care găsim adresele tuturor direcţiilor din ţară.
Site-ul Direcţiei de Sănătate Publică (www.dspolt.ro) este elegant şi uşor de navigat, iar la capitolul transparenţă stă destul de bine.
Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Olt nu are site, doar nişte informaţii de contact pe site-ul Autorităţii Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.
Site-ul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Olt (www.dgaspc-olt.ro) are un site prietenos, cu transparenţa în informaţiile de interes public sunt la zi, dar şi cu declaraţiile de avere şi de interese.
Site-ul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Olt (www.finanteolt.ro) este interactiv şi plin cu informaţii de care toţi cetăţenii se pot folosi. După informaţiile de interes public, cum ar fi declaraţiile de avere, trebuie să cauţi ceva timp.
Site-ul Casei Judeţene de Pensii Olt (www.cjpolt.ro), simplu dar foarte util pensionarilor olteni. Cu sau fără internet acasă… Altfel, din site aflăm că instituţia nu are director, iar unele pagini nu sunt funcţionabile. Mai mult, în ceea ce priveşte declaraţiile de avere/de interese, acestea nu sunt aduse la zi...
Protecţia Consumatorului nu are site, ci informaţii de contact pe site-ul Autoritatea Naţionale pentru Protecţia Consumatorului.
Garda Financiară Olt nu are site, dar putem găsi informaţii de contact pe site-ul instituţiei cu sediul la Bucureşti.
Nici Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Olt nu are site, dar conform site-ului www.apdrp.ro aflăm că director este Ştefan Olaru, dar declaraţia de avere nu există, fiind menţionată doar cu numele. Mai mult, informaţiile de pe saite-ul menţionat nu sunt actualizate.
Partidele on-line
Organizaţia judeţeană Olt a PSD (www.psdolt.ro) - are un site roşu, evident. Pe site-ul neactualizat putem găsi şi o listă cu toţi primarii PSD (sau USL), iar la rubrica „Galerie foto” administratorul site-ului a preferat să scrie: „poze, poze şi iar poze”, deşi acolo nu este nicio poză. Personajul principal al site-ului este, aţi ghicit, Paul Stănescu, cel care predomină în multe articole. Şi tinerii Social-Democraţi s-au ocupat de facerea unui site al Organizaţiei de Tineret a PSD. Un site roşu şi care nu mai este actualizat de anul trecut.
În rest, la PDL, doar Organizaţia de Femei are site (of-pdlolt.ro). Şi atât.
Cât îi priveşte pe peneliştii de la Olt aceştia au doar o pagină în subdomeniu pe site-ul partidului din capitală. Neactualizată…
Parlamentarii on-line
Darius Vâlcov, fostul primar al Slatinei şi senator în Colegiul I, nu deţine site. Deocamdată…
Nici senatorul Mihai Niţă nu are site, la fel ca şi colegii săi, Teiu Păunescu şi deputatul Emil Moţ.
În ceea ce îl priveşte pe senatorul Dan Şova, domnia sa promite că în curând va avea un site, dar până atunci, lumea îi poate citi blogul (blog.dansova.ro).
În schimb, deputatul Daniel Bărbulescu are site (www.danielbarbulescu.ro), dar nu l-a mai actualizat de multă vreme.
Tot aşa cu şi deputatul Florin Iordache are un site (www.florin-iordache.ro), neactualizat din noiembrie, anul trecut.
În fine, deputaţii Virgil Delureanu, Dan Ciocan, Dumitru Niculescu, Gigel Ştirbu, Alexandru Stănescu şi Luminiţa Pachel Adam nu au (încă) site-uri…
3 februarie 2013
Minel Prina - Noul primar al Slatinei
Conform exit-poll-ului, Minel Prina a câştigat cu 73,4%, din 36,7% (adică vreo 26.496 din 72.200 de alegători). Radu Orzaţă a reuşit să fie votat de 15,4% şi Ana Anghel cu 6,3%, conform Olt TV, la ora 21.10
UPDATE 00:45
Rezultate finale (după cum le prezintă Olt TV):
Minel Prina - 70,34%
Radu Orzaţă - 16,82%
Ana Anghel - 4,92%
Marin Bobeş - 3,19%
UPDATE 00:45
Rezultate finale (după cum le prezintă Olt TV):
Minel Prina - 70,34%
Radu Orzaţă - 16,82%
Ana Anghel - 4,92%
Marin Bobeş - 3,19%
Glume despre alegerile parţiale de azi
Astăzi sunt alegeri locale parţiale. Nu puteam trece peste acest eveniment fără să nu zâmbim.
- Deşi l-a susţinut şi apare şi pe bannere cu el, Victor Ponta nu va vota cu Prina.
- Crin Antonescu a promis că va vedea în vis cum se desfăsoară alegerile la Slatina.
- Marin Bobeş va cere urna mobilă. Va sta la sediu de frică să nu i-l mai spargă cineva.
- Atât de importante sunt alegerile de la Slatina, că şi Babele, şi Sfinxul vin pentru a vota.
- USL continuă organizarea evenimentelor cu intrare liberă. Şi la alegerile de azi intrarea va fi liberă.
- Ungurenii nu au voie să voteze cu Aurel Bobei, pentru că legea le permite doar oltenilor din Slatina acest lucru.
- Dintr-un comunicat de presă trimis de USL reiese că este posibil ca aceste alegeri să fie singurele cinstite.
- Minel Prina va fi iar bucătar. Va realiza cea mai mare ciorbă de voturi într-o urnă.
- Senatorul Darius Vâlcov, fostul primar, va vota cu cartela de la parlament.
- Preoţii vor cere ca pe urne să nu se scrie "cutia milei".
- În ziua alegerilor, Gheorghe Stoica va bea cât mai multă apă. În caz ca nu va câştiga, acesta va ameninţa iar că îşi dă foc cu urină.
- Şocant! Viorel Oprănescu nu va veni să voteze în chiloţi, ci în costum.
- Un grup de babe a venit la o secţia şi a pupat urna, crezând că sunt moaşte.
- Radu Orzaţă nu va aplica ştampila pe buletinul de vot, ci degetul mare, semnul partidului.
- Paradox. Candidatul Partidului Ecologist Român are un nume de tutun, care nu face bine sănătăţii: Tabacu Muraru Ion.
- Ana Anghel se va duce la vot doar dacă din cabină va primi mărirea de pensie promisă de Ponta.
- Dacă până acum Angel Delano Chirimbu a spălat maşinile slătinenilor, când va câştiga slătinenii îi vor spăla maşina lui.
- Secţiile de votare sunt amenajate în şcoli. Alegătorii nu vor ieşi mai deştepţi de la urne.
- Urnele din secţiile de votare vor fi anvelopate ca blocurile din Slatina.
Acest material este un pamflet şi trebuie tratat ca atare.
- Deşi l-a susţinut şi apare şi pe bannere cu el, Victor Ponta nu va vota cu Prina.
- Crin Antonescu a promis că va vedea în vis cum se desfăsoară alegerile la Slatina.
- Marin Bobeş va cere urna mobilă. Va sta la sediu de frică să nu i-l mai spargă cineva.
- Atât de importante sunt alegerile de la Slatina, că şi Babele, şi Sfinxul vin pentru a vota.
- USL continuă organizarea evenimentelor cu intrare liberă. Şi la alegerile de azi intrarea va fi liberă.
- Ungurenii nu au voie să voteze cu Aurel Bobei, pentru că legea le permite doar oltenilor din Slatina acest lucru.
- Dintr-un comunicat de presă trimis de USL reiese că este posibil ca aceste alegeri să fie singurele cinstite.
- Minel Prina va fi iar bucătar. Va realiza cea mai mare ciorbă de voturi într-o urnă.
- Senatorul Darius Vâlcov, fostul primar, va vota cu cartela de la parlament.
- Preoţii vor cere ca pe urne să nu se scrie "cutia milei".
- În ziua alegerilor, Gheorghe Stoica va bea cât mai multă apă. În caz ca nu va câştiga, acesta va ameninţa iar că îşi dă foc cu urină.
- Şocant! Viorel Oprănescu nu va veni să voteze în chiloţi, ci în costum.
- Un grup de babe a venit la o secţia şi a pupat urna, crezând că sunt moaşte.
- Radu Orzaţă nu va aplica ştampila pe buletinul de vot, ci degetul mare, semnul partidului.
- Paradox. Candidatul Partidului Ecologist Român are un nume de tutun, care nu face bine sănătăţii: Tabacu Muraru Ion.
- Ana Anghel se va duce la vot doar dacă din cabină va primi mărirea de pensie promisă de Ponta.
- Dacă până acum Angel Delano Chirimbu a spălat maşinile slătinenilor, când va câştiga slătinenii îi vor spăla maşina lui.
- Secţiile de votare sunt amenajate în şcoli. Alegătorii nu vor ieşi mai deştepţi de la urne.
- Urnele din secţiile de votare vor fi anvelopate ca blocurile din Slatina.
Acest material este un pamflet şi trebuie tratat ca atare.
2 februarie 2013
EXCLUSIV ► Slătineni, îl mai știți pe Gheorghe Păunescu?
În 2000, acesta mai câştigă un mandat, şi ultimul, iar cariera sa politică... defunctează. Despre vremurile cu Păunescu la cârma Slatinei ştim că toată lumea lucra la Uzină (ALRO), Carbonoase, Rulmenţi, Ţevi şi Abator (cel dinspre Milcov). Ne mai amintim că oraşul nu era deloc dezvoltat şi că celebra "Agendă Locală 21" a fost o chestie pe hârtie.
Televiziunea locală NOVEL Television (din 2003 RCS) era a PSD-ului. Pe vremea lui Păunescu s-a făcut cel mai tare bloc din lume, care are un buncăr sub el - cel de la intersecţia semaforizată de la Catedrală. Mai era preocupat de atacurile bacteriologice şi voia să cumpere măşti de gaze pentru toţi locuitorii. Ne mai amintim că Slatina era un oraş verde, plin de iarbă şi copaci, printre celele mai bune lucruri din mandatele sale. Deşi nu erau camere de supraveghere, Slatina era un oraş mai sigur ca acum. Se spunea că primarul îţi rezolva probleme şi uşa primăriei era mereu deschisă oricărui cetăţean.
Gheorghe Păunescu în 2012 foto: jifcu.wordpress.com
2004, anul schimbării
Pe 6 iunie 2004, au avut loc alegerile locale în România. Ca să fie cunoscut mai bine, Darius Bogdan Vâlcov, slătineanul născut pe 25 martie 1977, şi-a început campania cu mult înainte. La acea vreme, cei care nu-l suportau pe tânărul de 27 de ani, spuneau că ar fi păcălit elevii cu nişte telefoane mobile în schimbul carnetelor de alocaţii. Din iunie 2004, uşa primăriei s-a cam închis pentru cetăţeni. Lumea nu se mai lăuda că lucrează la nu ştiu ce mare întreprindere, acestea desfiinţându-se. Darius Vâlcov l-a învins pe Păunescu în turul doi din 20 iunie 2004, cu 57,8%, iar candidatul pesedist a pierdut cu 42,2%. Pe atunci se face remarcat şi tânărul Minel Florin Prina, care devine mâinile lui Vâlcov. Campania pentru alegerile locale din 1 iunie 2008 a început la pădurea Strehareţi, pe 1 mai, zi bună pentru şepcuţe, tricouri şi doi mici cu bilet. A câştigat din primul tur cu 82,34%. La 27 martie 2012, Vâlcov demisionează din cauza "partidului mincinos". Prin autobuze se vorbea că, de fapt, PDL pierdea din popularitate şi că nu va mai fi reales în iunie şi de aceea s-a mutat la USL, partid cu popularitate în creştere. După el au mers şi Minel Prina, şi Daniel Bărbulescu. Pe 10 iunie, Vâlcov este ales cu 66,72%. Candidează la funcţia de Senator şi câştigă alegerile din 9 decembrie cu 74,10%. În opt ani de zile, sub bagheta lui Vâlcov, oraşul Slatina s-a shimbat foarte mult, întinerind şi modernizându-se.Un viitor primar controversat
Lăsând locul liber de la primărie, s-au organizat alegeri locale parţiale pe 3 februarie 2013. Candidatul din partea USL este Minel Prina, viceprimar al Slatinei. În ziarele de campanie şi în pliantele PP-DD, dar şi de către televiziunea Realitatea TV(emisiunea Dosar de politician), condusă de naşul lui Darius Vâlcov, Cozmin Guşă, este prezentat ca fiind condamnat la 4 ani cu suspendare într-un dosar în care un alt fost viceprimar, Gabriel Diaconu, a primit pedeapsă cu executare. Următorul material video a fost postat pe un cont al PP-DD.
Cu toate acestea, Minel Prina este pe placul slătinenilor. Candidatul USL, mai bine zis al PSD, ar putea lua peste 70%, fiind urmat de Radu Orzaţă cu peste 30%, conform unor zvonuri. Minel Prina este slătienan get-beget şi a venit cu multe idei în mandatul său de viceprimar, care s-au transformat în realizări.
Le dorim la toţi trei succes în viitor şi cei în funcţie să continue ceea ce au început!
Pe 3 februarie 2013 sunt aşteptaţi la urne 72.200 de slătineni cu drept de vot.
SURSE informaţii:
Internet, OLT TV, Gazeta de Sud,
foto: Gh. Păunescu 2012 - jifcu.wordpress.com, informaţii şi imagini din arhivă personală
1 februarie 2013
Minunile din Kaufland. Produsul care expiră pe 29 februarie (într-un an nebisect)
Suntem în prima zi a lui februarie şi am ţinut neapărat să prezint o gafă a producătorului Dr Oetker. Aceştia au înscris pe ambalajele lotului de praf de îngheţată o dată de expirare inexistentă în calendarul anului 2013: 29 februarie. Produsul a fost cumpărat acum câteva zile de la Kaufland.
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)
România, în STARE DE RAHAT!
Trecu pe lângă mine un nene, care vorbea la telefon, spunându-i interlocutorului următoarele: „Am reuşit ieri să iau cu 7 lei”. Era vorba de...
-
Reclama asta îmi aminteşte de primul an de gimnaziu. Întrebarea isterică, dar şi puţin retorica "comentezi?!?" era des folosită at...
-
Anda Călugăreanu îl întreba pe Octavian Cotescu cum se numește pomul care face ciori. Acesta îi raspunde că nu există și că ciorile vin în v... -
La ce se gândesc unii. S-a terminat cu chitariştii cu unghii mari sau cu cei care au răni la degete. Acum au apărut chitările MISA (nu ale c...