Ziarul de Olt ► A venit primăvara ! Mărţişorul la olteni, istoric şi obiceiuri

S-a dus şi luna februarie, ultima lună de iarnă şi, potrivit vestitorilor primăverii: Dragobete, ghioceii şi mărţişorul, din 1 martie începe primăvara. Mărţişorul, acest simbol al renaşterii naturii, al anotimpului care readuce păsările călătoare, al florilor care doresc a înflori, este, din vremuri străvechi, un dar ce simbolizează unitatea şi eternitatea. Despre mărţişor avem de discutat şi asta vom face acum. (George PIŢULESCU)

1 martie - „Dragobete” sau „Cap de primăvară”
Mărţişorul are o poveste care începe încă de acum 8000 de ani. Unele cercetări arheologice atestă existenţa unor mărţişoare, care erau nişte pietricele vopsite în alb şi roşu. În calendarul vechi, data de 1 martie era prima zi din an, denumită „Cap de primăvară”. Conform unor alte documente istorice, 1 martie era ziua de Dragobete, zeul iubirii. În alte scrieri, primăvara începea pe 24 februarie.

Semnificaţia şi etimologia mărţişorului
Şnurul este format din două fire: unul alb şi unul roşu. Se spune că Baba Dochia, în timp ce urca cu oile pe munte, torcea cele două fire. Firul alb era simbolul iernii, care se încheie şi firul roşu reprezintă vara ce tocmai stă să înceapă. Iarna împletită cu vara dădea denumirea de primăvară. Împletirea celor două fire se regăseşte şi în steagul căluşarilor, joc tineresc. Mărţişorul este, fără doar şi poate, singurul obicei pur românesc, care nu se regăseşte în alte ţări şi nici nu a fost preluat. Termenul de „mărţişor” vine de la latinescul „martius”, adică denumirea veche a lunii martie, care apoi s-a numit marţi. Tinerii îşi ofereau „marţi”, o monedă sau o pietricică legate cu un şnur format din două fire: alb şi roşu. În timp, termenul s-a diminutivat şi s-a schimbat în mărţişor, pe care astăzi îl oferim şi din obligaţie, lăsând în urmă pura simbolistică şi adevăratul mesaj al dăruirii unui „marţi”.

Mărţişorul pe meleaguri oltene
În zona noastră, mărţişorul şi-a făcut apariţia prin secolul al XIX-lea. În Oltenia, fetele mari erau cele care primeau mărţişoare, pentru că le simboliza puritatea şi dragostea platonică pe care o simţeau în tăcere faţă de unii flăcăi.

Obiceiuri de mărţişor
În Olt se obişnuia ca mărţişorul să fie dăruit dimineaţa femeilor şi fetelor din casă, apoi la cunoştinţe. Mărţişorul are diferite forme şi este obligatoriu însoţit de un şnur. Fetele leagă un şnur de mâna băiatului şi invers, ca aceştia să nu fie singuri peste an şi să fie feriţi de cele rele. După ce se încheia luna, şnururile erau legate la copaci sau flori. Se spune că luna martie este luna vrăjilor puternice şi că se prind cel mai bine de cel care este destinatarul lor. Dar şnurul are puterea de a fi un scut împotriva acestor practici psihotice. În dimineaţa de 1 martie, tinerii se spălau cu apa de la ultima zăpadă din iarnă, ca să fie tineri şi frumoşi mereu.

Cele nouă babe sau cele nouă cojoace ale Babei Dochia
În unele zone se pomeneşte de nouă babe diferite, cu caractere opuse. Fiecărei zi îi revenea câte o babă. În tradiţie se spune că aşa cum îţi este baba, aşa ţi-e sufletul şi îţi va merge bine sau rău. Dacă vremea este frumoasă, anul va fi unul bun. Aţi prins ideea.
În zonele Oltului, Baba Dochia este o emblemă a bătrânei care purta nouă cojoace. Ea renunţa la câte unul în fiecare zi din noul an. Renunţând la toate, bătrâna a încremenit pe vârful muntelui, cum spune legenda. Cum ne aflăm baba? Simplu! Dacă suntem născuţi pe 1, baba noastră va fi prima. Dacă suntem născuţi pe 26, vom face puţină matematică: 2+6=8, ceea ce înseamnă că baba noastră va fi pe 8 martie. Pentru cei născuţi pe 29, calcului este următorul: 2+9=11; 1+1=2, adică baba va fi pe 2 martie.

1 Martie, deşi este una „made în România”, sărbătoarea a împrumutat spiritul comercial din străinătate, devenind o ocazie de a cheltui mulţi bani pe tot felul de artizanate sau obiecte care nu mai au legătură cu purul mărţişor. Doar şnurul bicolor aminteşte de această sărbătoare mioritică.