INTERVIU cu inspectorul şcolar general, prof. Felicia MAN

Inspectorul şcolar general, profesorul Felicia Man, nu este prima femeie care conduce învăţământul de la Olt, fiind a treia după Elena Bărbulescu şi Mariana Gheorghe. Cu toate astea, pasiunea şi dăruirea pentru a arăta elevilor drumul bun în viaţă a recomandat-o pe Felicia Man pentru scaunul de general... de şcoală oltenească. O misiune, până la urmă, posibilă.
Domnia-sa ne-a oferit un interviu, pe care vă invităm să-l lecturaţi în cele ce urmează. (George PIŢULESCU)

- Care este cea mai mare realizare ca inspector general?

- Cea mai mare realizare ca inspector şcolar general este că am reuşit să creăm o echipă nu numai în Inspectoratul Şcolar, ci şi cu cadrele didactice din judeţul Olt. Am învăţat să lucrăm în echipă, să împărtăşim unii altora problemele pe care le avem şi să găsim soluţii pentru ca oamenii şcolii să poată să-şi desfăşoare activitatea în condiţii optime, pentru a furniza o educaţie de calitate. Tot la capitolul realizări, aş include şi înfiinţarea Centrului Judeţean de Excelenţă Olt. Sunt doar trei judeţe în ţară care au un astfel de centru judeţean de excelenţă şi consider o foarte mare realizare, pentru faptul că elevii îşi desăvârşesc pregătirea de specializare oferită de şcoală în cadrul cursurilor oferite de centru, dar lucrul acesta fiind chiar oglindit în rezultatele foarte bune pe care le-au avut aceştia anul acesta la concursurile şcolare. Avem o mulţime de rezultate excepţionale şi mai precis cinci premii întâi la Olimpiada Naţională, un premiul al doilea, patru premii trei, şase premii speciale, 22 de menţiuni speciale şi menţiuni de onoare, două medalii de aur şi opt medalii de argint, 12 de bronz şi lista continuă pentru că se află în completare. Consider că şi Centrul Judeţean de Excelenţă a condus la aceste rezultate, dar şi profesorii care i-au pregătit din şcoală, profesorii sunt, de multe ori, şi cei care îi pregătesc şi la Centrul Judeţean de Excelenţă. Aş mai adăuga şi înfiinţarea Cabinetului de orientare şcolară şi profesională, este unic în ţară şi este iar rezultatul muncii în echipă.

- Aţi primit vreo misiune de la minister care să vă pună în dificultate, fără a o putea îndeplini?

- Nu a existat nici o misiune pe care să nu o pot realiza.

- De când sunteţi şeful învăţământului oltean, aţi reuşit să vă îndepliniţi vreunul dintre obiectivele pe care vi le-aţi propus; dacă da, care ar fi şi dacă nu, din ce cauză?

- Multe dintre obiectivele pe care mi le-am propus le-am îndeplinit. O să vă spun câteva dintre obiectivele pe care mi le-am propus în plan managerial: formarea personalului din învăţământ prin programe POSDRU, un obiectiv pe care mi le-am propus şi toate cadrele din şcoli participă la măcar unul dintre programele de formare. Programul pentru cei care au părăsit timpuriu şcoala, „A doua şansă”, a fost extins. Dacă iniţial a existat la Şcoala Gimnazială Nr. 1 Slatina, acum există şi la Grădinari, şi la Osica de Sus. Implementarea programului „Şcoală după şcoală” a fost un alt obiectiv pe care mi l-am propus şi este un program de succes, care se desfăşoară foarte bine în cinci unităţi de învăţământ din municipiul Slatina, iar acum a fost extins şi în alte localităţi din judeţ. Realizarea unui parteneriat corect cu autorităţile administraţiei publice locale este iar un obiectiv pe care mi l-am propus şi a fost îndeplinit.

- Cum previne ISJ Olt abandonul şcolar?

- Consider că am făcut paşi importanţi în reducerea abandonului şcolar. Nu l-am eradicat şi nici nu ne-am propus acest lucru, însă a fost redus prin atractivitatea programelor oferite de şcoală. Abandonul şcolar poate fi o consecinţă a violenţei în şcoli. Prevenim prim programe şcolare atractive, prin dezvoltarea unor programe educaţionale prin care să-i includem pe copiii aflaţi în risc de abandon şcolar, prin consiliere psihopedagogică pe care o oferim prin psihologii noştri de la Centrul Judeţean de Resurse, avem multe alte proiecte. Trebuie să vă spun că, la nivelul inspectoratului şcolar, în judeţul Olt, este în fază finală proiectul „Calea spre răspunsul la toate întrebările”, care, pentru un număr de 33 de unităţi de învăţământ, a căutat să diminueze abandonul şcolar şi, cu siguranţă, din măsurătorile pe care le-am făcut, a reieşit că abandonul şcolar a fost diminuat în acele unităţi de învăţământ.

- Se vorbeşte mult despre elevi şi profesori, de părinţi nu prea. Mai au părinţii un rol în educaţia propriilor copii?

- Părinţii ar trebui să aibă un rol important în educaţia copiilor, mai mare decât îl au în acest moment. Rolul părinţilor este acela de a fi parteneri ai şcolii.

- În ultima vreme, au apărut prin presă informaţii referitoare la altercaţii între elevi (cum ar fi cazul de la Caracal). Au pierdut părinţii şi profesorii controlul asupra elevilor?

- Este adevărat că au apărut lucruri care nu ne fac cinste. Nu suntem primii şi nici ultimii care au o astfel de problemă.

- S-a gândit Ministerul Educaţiei sau ISJ Olt, pe plan local, să aibă un parteneriat cu poliţia, care să le explice elevilor că violenţa nu e bună?

- Am reuşit să facem un grup de dialog, constituit pe baza unui ordin al prefectului, un grup de lucru, mai precis, între reprezentanţii inspectoratului şcolar, reprezentanţi ai poliţiei şi ai jandarmeriei, reprezentanţi ai Agenţiei Antidrog şi ai prefecturii. Un grup de lucru care a generat un plan de măsuri de diminuare a violenţei în şcoli, plan de măsuri dezbătut cu directorii unităţilor de învăţământ. Parteneriatul cu poliţia este activ şi am desfăşurat şi desfăşurăm ample acţiuni la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ, referitoare la diminuarea violenţei în şcoli. Faptul că, în ultima vreme, nu au fost evenimente majore de violenţă, îmi permite să cred că lucrurile merg pe un făgaş normal şi că începe să dea roade parteneriatul nostru.

- Cum a prins clasa pregătitoare la Olt?

- În Olt, clasa pregătitoare se desfăşoară în condiţii foarte bune. Am avut câteva dificultăţi la începutul anului şcolar trecut, pentru faptul că nu venise mobilierul. Toate cadrele didactice au fost formate printr-un proiect, care se numeşte „Organizarea interdisciplinară a ofertelor de învăţare pentru formarea competenţelor-cheie la şcolari din clasele I-IV”, un program de formare continuă de tip „blended learning” (învăţare mixtă) pentru cadrele didactice din învăţământul primar. Anul şcolar trecut, am avut 172 de clase pregătitoare. În anul şcolar 2013-2014, vor funcţiona aproximativ 190 de clase. De ce spun că în anul şcolar 2013-2014 vom fi mai bine, pentru că din cele 190 de clase 172 sunt deja dotate şi utilate, care vor fi folosite şi anul viitor. Până în acest moment, s-au înscris 1890 de elevi la clasa pregătitoare pentru anul şcolar viitor. În anul şcolar viitor nu vom mai avea probleme deosebite, pentru că formarea cadrelor didactice se face mult mai devreme. Dacă anul trecut se făcea în perioada 1-15 septembrie, ci se face în luna datele 8,9, 15, 16 şi 21 iunie şi a doua etapă va fi între 8 şi 12 iulie. Sunt convinsă că ne vom atinge ţintele pe care ni le-am propus. Noi avem o evidenţă aproximativă de la grădiniţă a elevilor pe care credem că îi vom avea la clasa pregătitoare. Aşa cum ştiţi, există şi elevi care nu împlinesc vârsta pentru clasa pregătitoare, însă în baza solicitărilor părinţilor şi în urma evaluării psihosomatice pe care o fac psihologii de la Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Olt, aceştia pot să fie înscrişi în clasa pregătitoare.

- Directorii şi primarii şi-au făcut de cap cu „titularizarea pe şcoală”, anul trecut, angajând pe cine au vrut. Anul acesta se va continua cu acest tip de „examen” sau se va reveni la forma clasică (examen naţional)?

- Nu aş spune acest lucru, că „şi-au făcut de cap”. Ar fi putut, pentru că se spunea în metodologia de mobilitatea personalului didactic că subiectele vor fi făcute în şcoli. Am ajuns în Inspectoratul Şcolar cu cinci zile înainte de acest examen, deci a trebuit să iau lucrurile ca atare. N-a fost uşor pentru că am avut 53 de centre de concurs şi au fost destul de greu de urmărit şi de gestionat. Anul acesta, se va continua acest tip de examen, tot pe centre de evaluare, dar numărul de centre de examen va fi mult mai mic, asta este la latitudinea Inspectoratului Şcolar şi intenţionăm ca atare. Pentru a nu-i pune pe drumuri pe dascălii care doresc să dea examenul de titularizare, intenţionăm să facem aceste centre în diferite zone geografice ale judeţului nostru, dar nu aşa de multe.

- Draconicele măsuri de austeritate neconstituţionale, care încalcă articolul 47 (1), din Constituţia României, luate de guvernele anterioare şi continuate de echipa Băsescu - Ponta, au afectat învăţământul de la Olt?

- În legătură cu măsurile de austeritate, care încalcă articolul la care faceţi referire, dacă au afectat învăţământul din judeţul Olt… Ne-a afectat pe fiecare. Diminuarea salariului îl afectează pe oricare dascăl. Suntem într-o perioadă grea, din punct de vedere economic şi financiar. Soluţiile ar putea veni prin implicarea a câţi mai mulţi profesori în proiecte cu finanţare externă, care ar aduce venituri. Mi-aş dori ca mult mai multe cadre didactice să fie implicate în proiecte generatoare de venituri, generatore şi de plus-valoare. Este vorba şi de calificarea dascălilor noştri, care este superioară multor categorii de personal. Se pot implica în proiectele care se derulează în şcoli şi alţii, pe lângă cei deja angajaţi în astfel de proiecte. Intenţionăm în anul şcolar viitor ca un număr mult mai mare de şcoli să aplice pentru obţinerea de Granturi (finanţare nerambursabilă) pentru dezvoltarea şcolii de la Uniunea Europeană. Dacă şcoala este implicată în acest proiect, ea trebuie să aibă o echipă de implementare a proiectului, echipa este formată din oamenii şcolii, care trebuie să fie plătiţi pentru activitatea suplimentară pe care o derulează. Prin urmare, şi acesta poate fi un lucru generator de venituri, care ne poate ajuta să trecem mai uşor peste perioada de criză.

- Ce mesaj aveţi pentru elevii, cadrele didactice şi părinţii din Olt?

- Mesajul ar fi unul simplu. Să aibă încredere în şcoală, să acorde şcolii şi dascălilor ei tot sprijinul, pentru că toţi oamenii care lucrează în şcoală doresc binele şi dezvoltarea elevilor şcolii, să înţeleagă că fără ei procesul educaţional este unul şchiop şi că avem nevoie de sprijinul lor permanent pentru a desăvârşi educaţia copiilor.