ZdO ► Deputatul Virgil Delureanu susţine înfiinţarea direcţiilor regionale pentru cultură şi culte

Virgil Delureanu, deputatul USL, membru PSD, ales de cetăţenii Colegiului 5, a ţinut să-şi exprime punctul de vedere cu privire la un proiect de lege ce are ca scop înfiinţarea direcţiilor regionale pentru cultură şi culte, susţinând ideea că principiul care va guverna va fi acela al gestionării profesionale a ariilor de acoperire, susţinerea dar si urmărirea folosirii banilor publici sau europeni atraşi. (George PIŢULESCU)

De-a lungul timpului, factorul de decizie a suferit modificări permanente, printre care şi apariţia unor structuri intermediare între ministere şi teritoriu, care, în unele cazuri, şi-au arătat ineficienţa.
Acesta mai crede despre cultura din România că s-a refugiat parţial în asociaţii, centre culturale, câteva teatre, opere si ansambluri folclorice, şi că Biserica Ortodoxa Română, împreună cu unele culte religioase, scad in sondajele de opinie privind încrederea.
Având în vedere sumarele observaţii, acesta îşi doreşte simplificarea formei stufoase a unei administraţii naţionale prin transferul unor atribute funcţionale în plan regional.
Accesarea fondurilor europene şi combaterea corupţiei ar fi bune surse de finanţare a activităţilor cultural/cultice pentru comunităţile locale dimensionate la circa 2,5 milioane de locuitori/regiune reprezintă interesul major al acestora.

Respectarea standardelor europene, în contextul culturii şi cultelor, ne poate muta cu o treaptă mai sus în relaţia România-Europa, începând cu anul 2014. Mai mult, acest concept vine să preîntâmpine o parte din tema naţională a regionalizării. Acolo unde se discută de înfiinţarea unor structuri de interes public, cu eficienţă maximă.
Vă prezentăm alăturat comentariul semnat şi promovat de deputatul PSD, Virgil Delureanu…

„Necesitatea reorganizării teritorial-administrativă a României, implică transformări esenţiale în structurarea organizatorica a tuturor domeniilor de activitate ce se vor desfăşura la nivel regional.
Ariile de activitate, criteriile, mijloacele, obiectivele specifice cerinţelor pieţii economico-sociale in întreaga ei diversitate vor trebui sa se adapteze cererii multiple a comunităţilor locale, urmărind satisfacerea marilor proiecte regionale si de interes naţional.
Dintr-o analiza simplă a evoluţiei post-decembriste din România se poate observa cu uşurinţă faptul ca sistemul decident a suferit permanente modificări în funcţie de forţa politică declarată învingătoare în alegerile electorale. Acest fapt a condus la apariţia unor structuri intermediare în cele mai multe cazuri, ineficiente între ministere şi teritoriu.
Procesul administrativ a devenit impropriu pentru structurile organizaţionale care au rămas lipsite de reprezentare şi suport financiar, la discreţia limitată a administraţiilor judeţene, multe fiind desfiinţate sau au dispărut pur şi simplu. Au rezistat restructuraţi si privatizaţi numai o parte dintre actorii economico-industriali care se dezvoltă coerent, în general, capitalul străin în special cel bancar.
Cultura si Cultele, în sensul accepţiunii generale, au devenit «cenuşăreasa» societăţii. Cultura din România s-a refugiat parţial în asociaţii, centre culturale, câteva teatre, opere şi ansambluri folclorice, iar restul se «descurca la liber», după modelul P.F.I.- urilor sau O.N.G.-urilor.
Biserica Ortodoxă Română şi unele culte religioase scad în sondajele de opinie, mass-media descoperind spectaculos tarele unei caste inaccesibile sistemului laic.
Pornind de la aceste sumare observaţii, am propus jaloanele unei legi cadru din dorinţa de a simplifica forma stufoasă a unei administraţii naţionale prin transferul unor atribute funcţionale în plan regional.
Urmărim totodată finalizarea unor direcţii de cultură/culte într-un format nou pentru susţinerea şi reorganizarea entităţilor cultural/cultice regionale prin degrevarea de sarcini a unor organisme interpuse sau din lipsa acestora.
Principiul care va guverna noile direcţii regionale de cultură/culte propune gestionarea profesională a ariilor de acoperire, susţinerea, dar şi urmărirea folosirii banilor publici sau europeni atraşi in funcţionarea instituţiilor vizate. Nu este posibil ca fondurilor locale, naţionale sau europene să li se răspundă cu documente justificative, fără concretizarea în fapt a obiectivelor finanţate, iar statul să nu aibă accesul obiectiv de control şi monitorizare. Acest fapt va fi preluat de către direcţiile propuse.
Proiectul cadru de lege urmăreşte susţinerea programelor, proiectelor sau activităţilor cultural/cultice într-un cadru legal bine stabilit şi respinge eludarea legilor prin orice fel de regulament de funcţionare si organizare, statut sau cutuma care contravin Constituţiei României.
Accesibilizarea fondurilor europene şi combaterea corupţiei vor putea deveni astfel sursa de finanţare a activităţilor cultural/cultice în contextual comunităţilor locale dimensionate la circa 2,5 milioane de locuitori/ regiune reprezentând interesul major al acestora şi îndeplinind totodată standardele UE la finalul unei perioade de tranziţie şi graţie care accede într-o nouă treapta relaţională, începând cu anul 2014, pentru România şi Europa”.

Pornind de la această poziţie, deputatul Virgil Delureanu urmează să provoace o serie de întâlniri în teritoriu, în colegiul unde activează, dar şi în judeţ, cu factorii decidenţi, cât şi cu asociaţiile nonguvernamentale implicate în fenomenul cultural.